Bucureștiul, în acest moment, nu are o infrastructură pentru a organiza evenimente relevante la nivel internațional din zona de business, iar perspectivele ca în Bucureștiul anului 2050 această infrastructură să existe sunt foarte mici. Suntem în urmă la partea de investiții în organizarea evenimentelor internaționale, față de alte capitale europene, iar primăriile din București, la capitolul de transparență și digitalizare, sunt mult mai slab dezvoltate decât Primăria Cluj-Napoca, susține Dragoș Stanca, antreprenor în domeniul digital, în cadrul ultimei dezbateri din seria „Marele București”. Toate aceste handicapuri pe care le are Bucureștiul ar fi din cauza sistemului corupt și bazat pe clientelă de partid. Cu toate acestea, în ultimul an Bucureștiul a găzduit două evenimente internaționale, Campionatul Internațional de DOTA2 și EURO 2020. 

În București nu este infrastructură pentru niciun soi de eveniment major în zona de business, multistage și așa mai departe. Sunt Capitale europene care au investit să se întâmple. Sunt capitale în Europa care licitează pentru ca astfel de evenimente să-și mute sediul în respectivul oraș. Există hub-uri finanțate, Viena este un exemplu din această categorie. Problema de bază este legată de mentalitățile locale și care nu întotdeauna sunt în interesul cetățeanului. De obicei, în România, lucrurile se fac pe sistemul: Mie ce-mi iese din chestia asta? De ce aș ajuta să devină treaba asta mai amplă?

A declarat Dragoș Stanca, fondator UPGRADE 100, în cadrul dezbaterii „Marele București”

Diferența dintre logic și legal, o problemă a Capitalei

Bunele intenții și priceperea persoanelor din mediul privat sau ONG nu sunt suficiente pentru a putea face evenimente și proiecte în folosul cetățenilor. Principala problemă este discrepanța dintre ce e logic de făcut și ce e legal posibil. Toate aceste lucruri sunt generate de corupția clasei politice românești. 

Dragoș Stanca a organizat începând cu 2012 festivalul Upgrade 100(fost ICEE.fest), cel mai amplu eveniment regional dedicat digitalului şi tehnologiei. (FOTO: Ion Mateș)

Noi, cei veniți din mediul ONG, privat, antreprenorial avem tendința să credem că ce e logic și ce necesită hărnicie, determinare și focus se întâmplă, ceea ce din păcate nu e valabil pentru că deși ești armat cu cele mai bune intenții, în actualul ecosistem legislativ și clientelar din România, nu poți, de fapt, să faci nimic. Poți maxim să te faci de râs sau să fii prezentat incompetent. De fiecare dată când am încercat să avem o relație cu statul de fiecare dată ne-am izbit de această discrepanță enormă între ce ni se pare logic și ceea ce e legal posibil. 

Susține Dragoș Stanca

Cluj, mai transparent și digitalizat decât București

Avantajele Clujului în fața Bucureștiului sunt legate de nivelul de transparență și digitalizare a autorităților publice locale, susține fondatorul UPGRADE 100. Acesta mai spune că Primăria Cluj-Napoca are pe site-ul oficial, la secțiunea urbanism, o platformă prin care cetățenii pot să găsească foarte ușor autorizațiile de construire emise de primărie. În schimb, în Sectorul 1 din București, procesul e unul mult mai dificil și deloc eficient. 

Digitalizarea serviciilor publice și transparentizarea modului în care banii publici sunt cheltuiți sunt două lucruri absolut necesare. La Cluj, de exemplu, dacă vrei să vezi cine a obținut autorizație de construire peste gardul locuinței tale poți să intri în zona de urbanism și să vezi digitalizate toate aceste informații. În București e mult mai dificil să obții aceste informații. Trebuie să te duci să depui cerere la direcția de urbanism, să stai să cauți pe niște PDF-uri. Sunt șocat că în 2021, la nivelul Sectorului 1, nu poți să cauți cine are autorizație de construire și pe ce terenuri. 

A completat Dragoș Stanca

Primaria Cluj are integrat în site-ul oficial al instituției o secțiune în care cetățenii clujeni pot căuta în funcție de data, numărul sau adresa autorizației pentru a afla cine construiește și ce se construiește lângă casa sau apartamentul lor. Autorizațiile nu se deschid în pdf, ci informația este structurată și urcată direct pe site pentru a putea fi mai ușor de citit.

Captură Ecran: primariaclujnapoca.ro

În schimb, Primăria Sectorului 1 nu are publicate pe site autorizațiile de construire, ci doar certificatele de urbanism, care lipsesc pentru luna noiembrie. Însă, pentru a obține o autorizație de construire, cetățenii trebuie să trimită primăriei un formular, iar apoi să aștepte un răspuns din partea instituției.

Captură Ecran: primariasector1.ro

Mai mult, Dragoș Stanca susține că autoritățile locale din Capitală nu încearcă să sprijine inițiativele venite din mediul privat, ba chiar de multe ori le încurcă. El spune că la polul opus, și un exemplu de bună practică în ceea ce privește parteneriatul public-privat, este Primăria Cluj-Napoca, care a închiriat gratuit stadionul din Cluj pentru Festivalul Untold și a pus la dispoziție diferite servicii publice organizatorilor.

Clujul este un exemplu în acest sens în care parteneriatele public-privat funcționează transparent, logic și decent. Un festival precum Untold nu se putea întâmpla niciodată dacă Primăria nu punea la dispoziție gratuit domeniul public. Dacă nu punea la dispoziție gratuit anumite servicii publice. Autoritățile locale nu trebuie neapărat să dea bani. În unele cazuri este suficient să nu ceară și să lase mediul privat să vină cu proiecte interesante și să pună la dispoziței spații.

A adăugat Dragoș Stanca

Excepțiile care întăresc regula

Capitala a găzduit și ea în acest an evenimente de anvergură care au adus și bani pentru bugetul local. Unul dintre evenimentele importante este chiar Campionatul Internațional de DOTA2, organizat de Valve, o companie de jocuri electronice din Statele Unite ale Americii. Evenimentul s-a desfășurat pe Arena Națională timp de cinci zile, în perioada 12-17 octombrie.

Premiile oferite la acest concurs au însumat circa 40 de milioane de dolari, premii ce se vor acorda prin România, așadar statul român va încasa cel puțin 16% din suma totală, adică undeva la 6,4 milioane de dolari. Asta în timp ce Primăria Capitalei ar fi încasat 500 de mii de euro pentru închirierea Arenei Naționale, după cum susținea în iulie Nicușor Dan.

În ciuda pandemiei de Covid-19, în București a avut loc, tot în acest an, un alt eveniment internațional important din lumea sportului, EURO 2020. Capitala a găzduit patru partide, trei dintre ele din faza grupelor, iar unul în faza optimilor de finală. În condiții normale, cu stadionul plin la toate cele patru meciuri, banii câștigați de București ar fi fost în jurul valorii de 14,2 milioane de euro, conform unor calcule făcute de Pitchinvasion.net, însă capacitatea pe stadion a fost de doar 25%, iar veniturile suplimentare venite de consumația suporterilor se învârte în jurul cifrei de 3 milioane de euro. 

CITEȘTE ȘI:

Dezbaterea despre „București 2050” a avut loc la The Ark. Poate fi urmărită integral pe pagina de Facebook Buletin de București:

Aceasta a fost ultima discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre punctele vulnerabile și de interes pentru București. Dezbatera a fost moderată de Elena Calistru (președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București).


Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org

Citește mai multe detalii aici:

Marele București

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

(Visited 111 times, 1 visits today)