În România anului 2026 există comune care cer canalizare, există sate care cer asfalt și mai există Orașul Voluntari, care cere „rang”. De municipiu mai exact. Voluntariul nu are nicio unitate de învățământ superior, niciun teatru și niciun spital public. Un referendum organizat acum 22 de ani și, probabil, infrastructura rutieră care se transformă în Delta Văcărești la prima ploaie mai zdravănă l-au „mânat” pe primarul Florentin Pandele să lupte pentru această cauză măreață.
Care ar putea fi miza? Păi, desigur, dorința de „recunoaștere a realității din teren”, după cum a declarat recent primarul, pentru Buletin de București.
Doar că cetățenii au tradus asta, pe bună dreptate, drept mai multe finanțări care vin odată cu statutul de municipiu, justificări mai solide pentru bugete care vor semăna cu recordul bătut de colegul de partid Daniel Băluță anul acesta, și mai multe achiziții publice similare cu cele recente, pentru mărțișoare, făină, ulei, iepurași de ciocolată și camere de supraveghere.
CITEȘTE ȘI: Bolojan nu vrea ca Voluntariul să devină municipiu: referendumul din 2004 este „caduc”
Bolojan, împotriva „Municipiului Voluntari”
Transformarea orașului în municipiu ar putea justifica și aparate administrative mai stufoase sau o ușurință în inventarea de taxe locale care să sune bine, cum a fost defuncta „taxă de dezvoltare urbană” din Sectorul 4. Eventual și o taxă pe optimism urbanistic dacă se aprobă suficient de repede proiectul legislativ din Parlament, deși șansele sunt minime, având în vedere că a fost amânat de două ori.
Pentru că, în paralel, proiectul de lege prin care Voluntariul ar deveni municipiu a intrat pe ordinea de zi, a fost amânat, apoi reprogramat, apoi amânat „pentru discuții ulterioare”, adică forma parlamentară a expresiei „mai vedem”.
Între timp, Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan a rămas foarte neimpresionat de argumentul „referendumului istoric” de acum 22 de ani și a emis un aviz negativ.
N.B.: În 2004, cetățenii din Voluntari erau sunați de prieteni și rude pe telefonul lor Nokia 3310 de ultimă generație și îndemnați să meargă să voteze la referendum. Alții primeau mesaje pe Yahoo Messenger cu „brb, merg la vot, că facem municipiu <3”.
Ce zice Guvernul în punctul de vedere semnat de Ilie Bolojan e că 22 de ani sunt mulți ani, Voluntariul a crescut, chiar mult. Atât de mult încât chiar Primăria Voluntari vorbește despre „aproape 100.000 de rezidenți reali”, ceea ce, spune Executivul, ar trebui să însemne organizarea unui nou referendum. Nu mai vorbim de spitale, universități, teatre etc.
15.800 de oameni au votat în 2004 pentru declararea Voluntariului drept municipiu. Recensământul din 2021 arată că orașul a ajuns la aproape 50.000 de locuitori. Asta înseamnă că peste jumătate din actualul electorat nu era nici măcar în planurile urbanistice ale localității la momentul votului inițial, când România abia a intrat în NATO și nici măcar nu era în UE, și ar urma să trăiască azi cu efectele unei decizii luate atunci, dar într-o țară care vrea să iasă din NATO și UE. Cel puțin o parte din ea.
În comparație, Municipiul Slobozia din Ialomița are mai puțini locuitori, vreo 45 de mii, și e municipiu de ani buni. Ceea ce are Slobozia în plus față de Voluntari este un spital de urgență, pentru că așa ar trebui să funcționeze lucrurile, fiecare municipiu de acest tip sprijină viața cetățenilor prin servicii medicale, nu mărțișoare la suprapreț.
Mai mult, Orașul Popești-Leordeni, tot din Ilfov, stă și el foarte frumos în aceeași categorie de „creștere demografică”, chiar peste Voluntari, cu peste 53.000 de locuitori declarați la ultimul recensământ și tot cu primar PSD.
Populația e peste unele municipii din țară, există blocuri care apar mai repede decât planurile de mobilitate urbană și un trafic care funcționează după reguli proprii, neincluse încă în niciun cod rutier.
Și totuși, Popești-Leordeni nu e în dezbatere pentru „ridicare în rang și grade”, deși aceeași logică pandeliană, strict demografică, ar putea fi invocată la fel de ușor.
Încă o Metropola TV?
Consiliul Economic și Social (CES) a observat și el că din Voluntari lipsesc lucruri esențiale, cum ar fi spitale sau instituții de cultură și a avizat negativ proiectul.
Mai apare și observația curajoasă că schimbarea de statut nu vine neapărat cu beneficii pentru locuitori, poate doar cu taxe mai mari. CES sugerează că singura certitudine vizibilă este că nota de plată are tendința să crească mai repede decât calitatea serviciilor publice.
Iar poate cea mai tăioasă idee din aviz este cea legată de interdependența cu Bucureștiul. Localitățile din jurul Capitalei funcționează ca extensii rezidențiale și economice ale orașului mare, spune CES, nu ca ecosisteme autonome.
Deci, dacă Voluntari devine sau nu municipiu, și Bucureștiul ar cam trebui să aibă un cuvânt de spus.
În toată această discuție, au rămas și ieșirile nervoase ale lui Florentin Pandele la adresa Buletin de București care i-a cerut un punct de vedere.
„Dacă asta mai e presă în România, înseamnă că s-a întors lumea cu fundul în sus”, a spus edilul în urma întrebărilor ridicate de Buletin de București.
Astfel că, dacă tot intră Voluntariul în liga mare a „municipiilor”, următorul pas logic ar fi extinderea gamei media locale: încă o televiziune publică, bine finanțată și deținută de Consiliul Local, care să explice frumos cum merge dezvoltarea orașului, pe modelul deja testat cu Metropola TV.
Poate se va chema chiar „Municipiu TV”.
