Un studiu realizat în martie 2026 de Asociația Parcul Natural București (APNB) privind „Aria Naturală Protejată Pădurea Băneasa” vizează transformarea uneia dintre cele mai mari suprafețe verzi din nordul Capitalei, amenințată de dezvoltări imobiliare haotice, într-un parc natural, cu statut oficial de protecție.
Documentul vizează includerea unor parcele forestiere aflate atât pe teritoriul Municipiului București (Sectorul 1), cât și în orașul Voluntari și comuna Tunari, din județul Ilfov.
Potrivit studiului, suprafața totală propusă pentru protecție este de aproximativ 1.221,5 hectare. Zona este descrisă ca un corp de pădure relativ izolat, o rămășiță a fostelor întinderi forestiere din nordul Bucureștiului, cunoscute sub numele de Codrii Vlăsiei. Delimitarea ariei s-a făcut pe baza zonelor amenajate existente, care includ zeci de parcele aflate atât în proprietate publică, cât și privată.
La evenimentul de depunere a studiului au participat și ministra Mediului, Diana Buzoianu și primarul Sectorului 1, George Tuță.
„Aria Naturală Protejată Pădurea Băneasa”, un moment crucial
Categoria de protecție propusă este cea de „Parc Natural” și presupune conservarea peisajului și utilizarea durabilă a resurselor, în paralel cu activități de recreere și educație ecologică, arată studiul.
Obiectivele includ protejarea biodiversității, menținerea habitatelor naturale și dezvoltarea unui model de „relație echilibrată între comunitate și natură”.
Autorii studiului susțin că pădurea joacă un rol esențial în contextul urbanizării accelerate din nordul Capitalei, inclusiv în reducerea efectelor insulei de căldură urbană și în menținerea unui microclimat mai favorabil.
Zeci de specii protejate
Datele incluse în document indică o biodiversitate semnificativă. În Pădurea Băneasa au fost identificate:
- aproximativ 80 de specii de plante;
- 115 specii de nevertebrate;
- 8 specii de amfibieni protejați;
- 6–7 specii de reptile (majoritatea protejate);
- 49 de specii de păsări;
- până la 28 de specii de mamifere.
În total, cel puțin 49 de specii sunt protejate conform legislației naționale și convențiilor internaționale.
În Pădurea Băneasa trăiesc numeroase specii protejate, printre care insecte precum croitorul cenușiu, fluturi precum coada rândunicii și fluturele zebră, dar și amfibieni precum tritonul comun și brotăcelul răsăritean, alături de zeci de alte specii de păsări, reptile și mamifere.
Studiul subliniază că acest „eșantion reprezentativ de natură” necesită măsuri de conservare pentru a fi transmis generațiilor viitoare.
Documentul atrage atenția asupra presiunilor exercitate asupra pădurii. Zona este deja fragmentată, fiind alcătuită din mai multe trupuri forestiere fără conexiune directă între ele.
În plus, urbanizarea din jur favorizează apariția fenomenului de „insulă de căldură urbană”, cu diferențe de temperatură de până la 7–8°C față de zonele periferice.
Sunt menționate și probleme legate de răspândirea speciilor invazive, precum cenușerul sau arțarul american, care pot afecta ecosistemele locale și biodiversitatea.
64% proprietate privată
Terenurile incluse în aria propusă sunt în proporție de aproximativ 36% proprietate publică și 64% proprietate privată. Ele sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor (Romsilva), prin Ocolul Silvic București.
Limitele ariei naturale protejate urmează atât elemente naturale, cât și infrastructură existentă, precum Bulevardul Pipera, Aleea Privighetorilor sau Centura Bucureștiului. Studiul propune inclusiv o zonă tampon de 2 metri în interiorul fondului forestier, pentru protecție suplimentară față de infrastructura din jur.
Accesul în pădure este deja posibil prin mai multe puncte, inclusiv din Sectorul 1, dar și din Voluntari și Tunari, prin rețele de drumuri forestiere și poteci. Zona este deservită și de transport public.
Mijloacele de transport în comun ce deservesc această zonă sunt traseele de autobuz 261 și 301.
Studiul de fundamentare reprezintă primul pas procedural pentru instituirea unei arii naturale protejate. Pentru ca statutul de parc natural să devină realitate, sunt necesare aprobări din partea autorităților centrale și locale, precum și eventuale consultări publice.
