Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 21 July 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainTransport

Firma către care STB are datorii de 200 de milioane de euro pentru 40 tramvaie rusești noi este dispusă să renunțe la 90% din datorie dacă tranzacția are loc. Nicușor Dan a blocat contractul

9
Grampet Group ar putea renunța la 90% din creanța asupra STB. Una dintre condițiile companiei: cumpărarea tramvaielor de la VFU Pașcani
Grampet Group ar putea renunța la 90% din creanța asupra STB. Una dintre condițiile companiei: cumpărarea tramvaielor de la VFU Pașcani. Foto: Inquam Photos /Octav Ganea

Grampet Group, care deține firma Electroputere VFU Pașcani, ce a câștigat o licitație pentru livrarea către București a 40 de tramvaie rusești noi și față de care STB are una dintre cele mai mari datorii, a anunțat că este dispusă să renunțe la 90% din creanță, pentru a salva Societatea de Transport București de insolvență.

Electroputere VFU Pașcani a câștigat o licitație pentru achiziția de tramvaie în 2019, în timpul mandatului de primar general al Gabrielei Firea. Contractul a fost apoi blocat de noul edil, Nicușor Dan. Firma privată a dat în mod repetat în judecată STB și a câștigat. Instanța a impus societății de transport o penalizare de 300.000 de euro pe zi.

Condițiile puse de firma care trebuie să livreze tramvaie rusești

Grampet Group a anunțat că ar putea renunța la 90% din creanța asupra Societății de Transport București dacă se va găsi o soluție pentru demararea contractului atribuit printr-o licitație din anul 2019 și gestionarea sustenabilă a obligațiilor financiare ale societății, conform Agerpres.

„În ultimii șase ani, demersurile Grampet Group și ale Electroputere VFU Pașcani au avut un singur obiectiv: semnarea contractului atribuit în urma licitației din 2019 și construirea tramvaielor în România. Toate demersurile juridice au urmărit exclusiv respectarea rezultatului procedurii de achiziție și punerea în aplicare a hotărârilor definitive pronunțate în favoarea companiei.

Pentru a face posibilă realizarea acestui proiect strategic, Grampet Group este dispus să renunțe la 90% din creanța acumulată până la data încheierii unui acord, care în prezent a ajuns la valoarea de aproximativ 200 de milioane de euro, cu condiția identificării unei soluții care să permită demararea contractului și gestionarea sustenabilă a obligațiilor financiare ale STB, cu implicarea tuturor creditorilor relevanți” a transmis compania.

Renunțarea la 90% din creanță, condiționată de semnarea contractului pentru tramvaie

Compania propune ca STB să semneze contractul pentru cumpărarea a 40 de tramvaie noi cu podea joasă. De asemenea, în comunicatul Grampet se precizează că valoare aceste achiziții ar urma să fie actualizată în funcție de rata inflației, astfel încât să reflecte evoluția costurilor din anul 2019 și până în prezent. Pe lângă asta, o altă condiție este și extinderea achiziției de tramvaie la numărul maxim permis de licitație.

„Interesul nostru nu a fost niciodată executarea silită sau blocarea activității STB. De șase ani încercăm să punem în aplicare rezultatul unei licitații câștigate în mod legal și confirmate prin hotărâri judecătorești definitive. Înțelegem dificultatea situației financiare în care se află STB și impactul pe care o eventuală insolvență l-ar avea asupra transportului public din București.

Tocmai de aceea, suntem pregătiți să renunțăm la 90% din creanța acumulată, pentru a face posibilă realizarea acestui proiect în România și producerea tramvaielor la Electroputere VFU Pașcani”, se precizează în comunicatul transmis.

Cu toate astea, aplicarea contractului nu este singura condiție pe care Grampet Group o impune pentru a renunța la mare parte din creanța pe care STB o are. Cea de-a doua condiție este găsirea unei soluții similare și din partea instituțiilor statului. Mai precis, compania susține că evitarea insolvenței Societății de Transport nu poate depinde doar de o firmă privată și cere și celorlalți creditori ai STB să vină cu soluții.

„Considerăm însă că salvarea STB trebuie să fie un efort comun, în care și instituțiile statului să își asume partea de responsabilitate”, a mai adăugat Gruia Stoica, președintele Grampet Group.

Printre aceștia se numără și ANAF, unde STB are datorii de 1,5 miliarde de lei pentru că nu s-au plătit contribuțiile angajaților în a nul 2020. Din această sumă, 400 de milioane de lei sunt penalități.

CITEȘTE ȘI Ciucu îl acuză pe fostul director al TPBI, asociația care reglementează transportul în București și Ifov, că și-a angajat toate rudele. Ghițulescu: „Doar fiul meu este angajat”

Primarul Capitalei cere insolvența STB

Primarul general Ciprian Ciucu a cerut luni insolvența Societății de Transport București (STB), susținând că este singura soluție pentru a evita falimentul.

„Cer Directorului General STB şi Consiliului de Administraţie al STB să se întrunească de îndată, mâine dimineaţă, şi să ceară insolvenţa companiei. Doar aşa o putem salva. Doar aşa putem plăti salariile. Doar aşa putem evita falimentul oraşului”, a declarat edilul Ciprian Ciucu într-o conferință de presă organizată luni, 20 iulie, la Primăria Capitalei.

Declarațiile au loc în contextul situației financiare dezastruoase ale companiei publice de transport, dezvăluită de Buletin de București încă de la începutul anului.

În cadrul ședinței extraordinare a CGMB din data de 21 iulie 2026, a fost aprobat primul pas pentru intrarea în insolvență a Societății de Transport București. Cei doi consilieri generali desemnați în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) STB, Marian Artimon (PSD) și Mitu Răzvan Aurel (PNL), au fost mandatați să solicite conducerii companiei de transport declanșarea procedurii de insolvență.

Proiectul a fost adoptat cu 39 voturi pentru și 7 abțineri

CITEȘTE ȘI Primul pas pentru intrarea STB în insolvenţă, aprobat de consilierii generali. Datorii la furnizori de peste 140 de milioane de lei

De ce nu a mai vrut STB să cumpere tramvaie rusești noi

Licitație pentru cele 40 de tramvaie a fost câștigată în timpul administrației Firea de către Electroputere VFU Paşcani. Contractul prevedea și posibilitatea cumpărării a încă 60 de tramvaie, astfel încât valoarea totală a contractului putea ajunge la circa 770 de milioane de lei.

După ce la conducerea PMB a ajuns Nicușor Dan, actualul președinte al României, acesta a interzis conducerii STB să semneze documentul, considerând că este nesustenabil și riscant. Astfel că, la finalul anului 2020, STB a anulat procedura de achiziție

În acest context, Electroputere a dat în judecată Societatea de Transport București.

Compania a contestat imediat anularea, la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, potrivit Economedia, invocând faptul că motivația în baza căreia STB a decis anularea licitației nu este justificată și că, mai degrabă, STB nu are banii de tramvaie, recurgând astfel la decizia de anulare a întregii proceduri.

În noiembrie 2023, Judecătoria Sectorului 1 a decis să oblige compania la plata unor penalități de 0,1% din valoarea contractului de 305,2 milioane lei (fără TVA) pe zi – deci aproximativ 61.000 euro pe zi, până la îndeplinirea obligaţiei de a pune în executare deciziile CNSC privind achiziţia noilor vehicule.

Ulterior, în decembrie 2024, instanța a stabilit penalități de 0, 5 % pe zi, deci circa 300.000 euro pe zi.

Conform datelor prezentate luni, 20 iulie 2026, de Primăria Capitalei, penalitățile pe care STB trebuie să le plătească pentru neîndeplinirea contractul cu o valoare inițială de 305,3 milioane lei sunt estimate la circa 905,2 milioane de lei (aproape 1 miliard de lei).

Estimarea penalităților pe care STB trebuie să le plătească. Foto: Primăria Capitalei

Tramvaiele pe care STB este nevoită să le cumpere sunt produse de compania PK Transport Systems SRL, cu sediul în Moscova. În plus, prețul unui tramvai este de până la trei ori mai mare decât cel al tramvaielor livrate în Rusia de aceeași firmă.

CITEȘTE ȘI: Saga tramvaielor rusești continuă. STB contestă a doua decizie prin care este obligată să le cumpere | Club feroviar


Autor

  • Deniz Garguli

    Născută și crescută în Capitală, dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă în București a împins-o către presă, mai cu seamă către cea locală. A lucrat vreme de patru ani la B365, unde s-a ocupat de știri despre oraș și oamenii care locuiesc în el. Din 2026 s-a alăturat echipei Buletin de București.

scris de

Deniz Garguli

Născută și crescută în Capitală, dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă în București a împins-o către presă, mai cu seamă către cea locală. A lucrat vreme de patru ani la B365, unde s-a ocupat de știri despre oraș și oamenii care locuiesc în el. Din 2026 s-a alăturat echipei Buletin de București.