Petiția „Un oraș ca o grădină”, care are scopul de a proteja și de a spori vegetația din București, a fost recent lansată de trei bucureștence. Această inițiativă cetățenească vine în contextul în care numărul mic de spații verzi din Capitală duce la înregistrarea unor temperaturi greu de suportat în sezonul cald.
Prin intermediul petiției, ce este adresată atât Primăriei Capitalei, cât și primăriilor de sector, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Parlamentului și Gărzii Naționale de Mediu, se solicită implementarea unor politici care să protejeze vegetația din oraș, printre care se numără cosirea responsabilă și sancționarea faptelor ilicite.
De asemenea, se propune și amenajarea mai multor spații verzi, inclusiv transformarea zonelor cu gazon în pajiști naturale.
„Avem nevoie de arbori bătrâni ca de aer”
Inițiatoarele demersului, Sandra Grecu, Andreea Popescu și Alexandra Ilina, explică în cadrul petiției că arborii, vegetația matură și spațiile verzi cât mai ample reprezintă o soluție care ar putea reduce semnificativ temperaturile pe care bucureștenii sunt nevoiți să le suporte pe timp de vară și care, de la an la an, sunt tot mai crescute.
„Se poate întâmpla să cauți mult și bine măcar un semafor la umbra căruia să te ascunzi, în București. Un dispozitiv foarte eficient împotriva căldurii este chiar copacul. Din păcate, el e adesea amenințat în orașul nostru. Aici, arborii sunt ciuntiți, îngropați în asfalt, sufocați sau tăiați cu totul, iar noi suferim consecințele. Spațiile verzi sunt tunse la ras și pământul se usucă.(…)
Un copac, pe măsură ce îmbătrânește, curăță aerul și mai bine, și mai mult. Avem nevoie de arbori bătrâni ca de aer. Umbra lor e fermecată: reduce temperatura aerului cu până la 5,8°C și temperatura suprafețelor cu până la 12°C. Mai mult, arborii reduc presiunea pe canalizare în timpul ploilor torențiale căci coroana încetinește căderea apei, iar rădăcinile absorb apa. Vegetația ne apără nu doar de furtuni, ci și de poluarea din aer”, se arată în petiția lansată la finalul lunii august.
Petiţia „Un oraș ca o grădină”. Ce solicită semnatarii
Există un total de șase cerințe ce au fost formulate de inițiatoarele petiției „Un oraș ca o grădină”. Iată care sunt acestea:
- Replantare – Se dorește ca această practică să fie obligatorie cu specii native pentru fiecare arbore matur tăiat. De asemenea, pe lângă plantarea unui nu arbore atunci când unul vechi este tăiat, se cere și ca bunăstarea puieților să fie monitorizată de autorități.
- Cosire responsabilă – Inițiatoarele propun ca vegetația din parcuri și din jurul blocurilor să fie cosită la o înălțime minimă de 7-8 cm. Motivul pentru care se propune această măsură este de a preveni uscarea solului în exces și compactarea acestuia.
- Adoptarea spațiilor verzi de la bloc – Această propunere face referire la realizarea unui mecanism prin care asociațiile de proprietari sau grupurile de cetățeni să poată prelua în îngrijire spațiile verzi pe care le au în jurul locuințelor. Cu toate astea, se precizează și existența unui sport tehnic oferit pe autoritățile locale.
- Transparență – Tot în cadrul aceste petiții se menționează și dorința ca autorizațiile de tăiere/toaletare să fie făcute publice de administrație, înainte ca aceste să producă efecte. De asemenea, se dorește ca anunțul să fie însoțit și de motivul exact pentru care acțiunea este necesară, oferi de un specialist în domeniu, adresa exactă și fotografii ale arborelui.
- Realizarea mai multor pajiști naturale
Ultima cerință vizează sancțiunile pentru cei care defrișează ilegal. Se propune ca acestea să fie majorate, în mod special pentru companii. La acest moment, amenzile pentru cei care taie arbori ilegal sunt cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei pentru persoanele fizice, și între 5.000 – 10.000 de lei pentru persoanele juridice.
Majorarea cuantumului amenzilor a fost făcută printr-o hotărâre a Consiliului General ce a fost aprobată în toamna anului 2025. Înainte de aprobarea acestui proiect, amenzile erau infime, fiind cuprinse între 50 și 100 lei per copac defrișat fără aviz, pentru persoanele fizice. Iar potrivit legislației în vigoare, făptașul poate plăti jumătate din minimul prevăzut de lege, dacă amenda este achitată în 15 zile.
De la momentul lansării și până la redactarea acestui material, petiția a strâns un total de 597 de semnături. Cei care vor să sprijine inițiativa o pot face accesând ACEST link.
CITEȘTE ȘI FOTO | „Noua pădure” din Herăstrău. Cum arată zona la trei luni de la golirea lacului
Nevoia de spații verzi, adusă în discuție de bucureșteni în repetate rânduri
Nu este pentru prima dată când bucureștenii le cer autorităților ca spațiile verzi existente să fie protejate sau când oamenii solicită realizare unor noi parcuri. Și în trecut au fost realizate petiții care au strâns sute și chiar mii de semnături.
Locuitorii din Capitalei și-au exprimat dorința ca zone precum fostul ștrand Cara, „Cartierul Justiției” sau un teren de 4.000 de mp, aflat la intersecția dintre Bulevardul Theodor Pallady și strada Victor Brauner, să fie transformate în zone unde să poată ieși la plimbare cu cei mici și unde să se poată bucura de liniște și răcoare.
Pentru toate cele mai sus menționate, oamenii au lansat petiții. În ceea ce privește terenul dintre Bulevardul Theodor Pallady și strada Victor Brauner, a fost lansat chiar și un proiect de hotărâre care ar putea face ca dorința locuitorilor din zona să devină realitate. Acesta a fost depus de consilierii USR Sector 3 și vine ca răspuns la petiția lansată în primăvara anului 2026, petiție ce a adunat peste 1.800 de semnături.
De asemenea, au existat și inițiative prin care oamenii au făcut tot posibilul pentru a zonele cu vegetație care există deja. În luna martie a acestui an, cetățenii din Sectorul 3 au protestat împotriva unui proiect de hotărâre prin care Primăria Sectorului 3 dorea că Parcul Cordii Neamțului să fie transformat în centru comercial.
În cadrul ședinței Consiliului Local, mai mulți cetățeni și-au exprimat dorința ca terenul fostului parc să rămână neatins, iar inițiativa cetățenească a dat roade. Astfel că, proiectul de hotărâre a fost respins de consilieri, primind doar trei voturi favorabile.
