Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 13 September 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărieTransport

EXCLUSIV | Ciucu despre STB: Sunt 17.000 de abonamente gratuite pentru angajații din administrația locală a Capitalei. „Există și corupție, furturile de motorină sunt găinării”

183
abonamente gratuite
FOTO: Inquam Photos /Pană Tudor

Angajații din aparatul administrativ al Primăriei Capitalei beneficiază de abonamente gratuite pe rețeaua STB. În prezent, societatea de transport are emise 17.000 de astfel de titluri de călătorie, potrivit lui Ciprian Ciucu. În plus, primarul general a vorbit și despre problematica generată de corupția din STB. „Au fost câteva cazuri pentru furt de motorină, dar astea sunt găinării. Sunt contracte mari care trebuie verificate”, a punctat Ciucu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu video pe care primarul general l-a acordat Buletin de București. Discuția integrală, care a abordat toate temele importante ale momentului în Capitală va fi publicată în cursul acestei zile.

STB cheltuie bani publici cât un oraș întreg

Tribunalul București a stabilit marți când va avea loc primul termen în dosarul insolvenței STB. Zece firme figurează drept creditori în noul dosar, printre care se numără: Romprest, Tinmar Energy, Reloc sau Electroputere VFU Pașcani, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată.

CITEȘTE ȘI: Insolvența STB revine pe masa Tribunalului București. Primul termen, stabilit săptămâna viitoare

„STB-ul a ajuns să aibă un cost de operare de 1,7 miliarde de lei pe an, cât bugetul Brașovului, și datorii de 1,7 miliarde de lei, deci cât încă un Brașov. Plus penalități de câteva sute de milioane de lei pe an. Plus contractul cu VFU Pașcani, cu penalități de până la un miliard de lei.

Dacă ar fi, prin absurd, să plătim totul dintr-o dată, ne-ar trebui bugetul Bucureștiului pe un an întreg și n-ar mai fi bani de altceva, de spitale, de nimic altceva”, a declarat Ciprian Ciucu, în discuția cu Buletin de București.

Electroputere VFU Pașcani a câștigat o licitație pentru achiziția de tramvaie organizată de Primăria Capitalei în 2019, în timpul mandatului de primar general al Gabrielei Firea. Contractul a fost apoi blocat de noul edil, Nicușor Dan.

Firma a dat în mod repetat în judecată STB și a câștigat, iar instanța a impus Societății de Transport București penalizări de 300.000 de euro pe zi până când va achiziționa cele 40 de tramvaie rusești pe care le-a contractat în 2019.

CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Insolvența STB, preșul sub care „Marea Familie” își ascunde jaful. „Rețeta RADET” aplicată din nou?

De ce a fost nevoie de insolvența STB. Cele opt sute de familii din companie

Ciprian Ciucu a explicat, în interviul acordat Buletin de București că decizia de a cere insolvența STB a venit după ce o încercare de reorganizare a societății, pe care a cerut-o încă din februarie. Nici conducerea, nici sindicatele din compania de transport deținută de Primăria Capitalei nu au venit cu un plan clar de redresare.

„Am cerut, în februarie, o reorganizare la nivelul STB. M-am văzut cu sindicatele, m-am văzut cu managementul, le-am cerut: ‘Oameni buni, faceți ceva’. N-au făcut nimic. Și atunci: dacă nu faceți ceva, insolvența.

Pentru că nu există voință în interior pentru reforma companiei. Vine un judecător, vine un administrator judiciar și va eficientiza compania din interior, identificând cauzele care au adus-o aici. Și nu era neapărat vorba de corupție, sunt și contracte neperformante, care se plătesc degeaba, fără ca obiectul acelor contracte să se și întâmple”, a precizat primarul general.

Totuși, edilul a admis că suspectează existența unor cazuri de corupție în interiorul companiei, dar a precizat că nu are, deocamdată, sesizări concrete pe care să le poată documenta. A confirmat însă un tipar de angajări prin relații personale în 2026, cu „sute de familii” care au mai mult de un membru angajat la STB.

„În 2026, s-au angajat foarte mulți oameni, numai pentru că știau pe cineva. Sunt opt sute de familii angajate, oameni care au recunoscut că mai au un membru de familie care lucrează tot în companie.

Au fost câteva cazuri pentru furt de motorină, dar astea sunt găinării. Sunt multe contracte foarte mari, am cerut și eu să văd de ce au fost făcute acele contracte. De exemplu, înțeleg că se plătește la o firmă un sistem de numărare a călătorilor care nu funcționează. Dar în continuare se plătește abonamentul la el. Sunt lucruri absurde. În ceea ce privește partea de corupție, dacă există și bănuiesc la câți bani sunt, există, dar nu pot eu să pun mâna pe un caz, că nu vine nimeni să mi-l spună. De mine se feresc, vă dați seama. Cineva care știe astfel de situații, să le sesizeze.

Am vrut să fac un audit, dar n-am mai făcut auditul pentru că am zis, oricum îl va face administratorul judiciar. Pentru că inițial asta am vrut să văd. Un audit independent. Că auditul pe care îl face ADI TPBI pe STB, pe mine nu mă satisface. Și atunci am zis că am nevoie. Dar când am luat decizia să cerem insolvența, e, oricum acest raport, pentru că administratorul judiciar este obligat să identifice cauzele și să ia măsuri”, a precizat Ciprian Ciucu.

CITEȘTE ȘI: De ce a respins Tribunalul București insolvența STB: Compania nu a precizat numele și valoarea datorată fiecărui angajat pentru biletele de odihnă și tratament

Abonamente gratuite pentru angajații Primăriei Capitalei și alte risipe

Printre exemplele de „lucruri absurde” pe care primarul menționează că le-a găsit la STB se numără un sistem de numărare a călătorilor care, potrivit lui, nu funcționează, dar pentru care compania continuă să plătească un abonament de mentenanță.

Ciprian Ciucu a descris STB drept o companie cu autobuze noi, dar cu o structură și cu baze rămase, practic, neschimbate din perioada ITB, fostul nume al companiei, dinainte de 1990.

„Înțeleg că se plătește, la o firmă, un sistem de numărare a călătorilor care nu funcționează, dar în continuare se plătește abonamentul de mentenanță la el. Imaginați-vă că STB-ul este ITB-ul din anii ’80, cu mult mai mulți bani și cu autobuze noi, dar, ca structură, ca baze, sunt vai de ele. O să le refacem cu bani europeni.

Dar avem o ierarhie în care ai 5.000 de vatmani, șoferi și muncitori, și alți 5.000 care sunt peste tot, prin baze, rezolvând tot felul de situații cu pixul”, s-a plâns Ciprian Ciucu.

Primarul a reamintit că nu a exclus complet ideea de a mări prețul unei călătorii cu autobuzul, troleibuzul și tramvaiul, pentru că în momentul de față doar 7-17% din costul real al transportului public este acoperit, în prezent, din vânzarea de bilete, restul fiind subvenționat.

Primarul a insistat pe ideea că a condiționat orice majorare de tarif de măsuri de restructurare și eficientizare la nivelul companiei, inclusiv renunțarea la abonamente gratuite, care, până acum, nu s-au produs.

„Majorarea tarifului este cerută de STB, este cerută de foarte multă lume. În momentul de față, doar 7-17% din costul transportului public este suportat din biletul de călătorie. Am zis: ok, putem să creștem tariful, dar hai să vedem întâi niște restructurări și ceva eficientizare la nivelul STB. Nu s-au întâmplat, așa că n-am mai vrut să ducem, noi, la populație, toată povara, (…)

Problema este că foarte mulți bani se pierd din TVA pe care-l plătim la curse care nu se fac. Sunt foarte multe gratuități, iar legislația te obligă ca pentru tot ce este gratuitate să plătești TVA-ul, chiar dacă nu încasezi banii la acele gratuități. Și aici vom umbla cu siguranță”, a avertizat Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, în interviul acordat Buletin de București.

CITEȘTE ȘI: Concedieri la STB. Din ce departamente pleacă cei mai mulți oameni și câți bani primesc

Autori

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani, când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. În București a lucrat în redacții radio ca reporter, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM), unde a acoperit domeniile politic, economic, social și externe. Ulterior, a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experiența în jurnalismul online a dobândit-o la portalul B365.ro, unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La Realitatea TV a fost, pe rând, reporter la secția Social, reporter special la emisiunea de reportaje și anchete „Reporterii Realității”, dar și editor al jurnalelor de știri. Ulterior, a făcut parte din secția de Investigații de la Digi24 și a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017, ca reporter special, în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect

Unde ieșim în săptămâna 14-19 septembrie. PMB a publicat programul complet al instituțiilor de cultură | FOTO: PMB
ArticoleCulturăMain

Unde ieșim în săptămâna 14-19 septembrie. PMB a publicat programul complet al instituțiilor de cultură

Unde ieșim în săptămâna 14-19 septembrie. Primăria Capitalei a anunțat programul instituțiilor...

ArticoleMainMediuPrimărie

Cum arată Insula Lacul Morii înainte de inaugurarea de săptămâna viitoare

Insula Lacul Morii este tot mai aproape de redeschidere, după finalizarea lucrărilor...