Bucureștiul pare să se lase încet la vale. În ultimii trei ani, mai multe surpări de asfalt au blocat circulația pe unele dintre cele mai importante artere ale Capitalei. Șoseaua Mihai Bravu, Bulevardul Basarabia, zona Fântâna Miorița, Facultatea de Drept sau centrul orașului sunt doar câteva dintre locurile unde strada a cedat.
Din fericire, nu a fost înregistrată nici o victimă, doar pagube materiale
De fiecare dată explicația oficială a fost alta: o galerie de termoficare degradată, o conductă spartă, un șantier de metrou sau lucrări la infrastructura de transport. Privite împreună însă, toate aceste incidente spun aceeași poveste: infrastructura ascunsă sub asfaltul Bucureștiului îmbătrânește mai repede decât reușește orașul să o repare.
Martie 2026. Șoseaua Mihai Bravu: galeria de termoficare cedează
Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc pe Șoseaua Mihai Bravu, în apropierea numărului 307.
Carosabilul s-a surpat pe o suprafață de aproximativ zece plăci de beton, iar traficul a fost restricționat pe sensul spre Camil Ressu. Verificările Termoenergetica au arătat că galeria de termoficare aflată sub șosea era într-o stare structurală foarte degradată, atât de gravă încât plăcile de acoperire nu mai puteau fi montate în siguranță. (Buletin de București)
Acesta este probabil cel mai elocvent exemplu al efectelor pe care le produce rețeaua de termoficare construită în urmă cu mai bine de jumătate de secol.
CITEȘTE ȘI: Surpare pe Șoseaua Mihai Bravu: galeria de termoficare, sever degradată
Martie și iulie 2026. Două surpări de asfalt pe Bulevardul Basarabia
La numai două săptămâni după incidentul de pe Mihai Bravu, o nouă surpare a apărut pe Bulevardul Basarabia, chiar în zona unde PORR modernizează linia de tramvai.
Constructorul a descoperit că terenul fusese erodat în timp de o conductă spartă. Apa Nova a intervenit de urgență, iar Brigada Rutieră a restricționat circulația pentru eliminarea riscurilor. (News.ro)
Incidentul a arătat cât de vulnerabile sunt marile șantiere atunci când se intersectează cu rețele edilitare vechi.
CITEȘTE ȘI: Surpare pe Bulevardul Basarabia. Au fost instituite restricții de circulație temporare
Pe acelașți bulevard, dar în iulie, traficul rutier a fost restricționat de la 1 iulie, din cauza unei surpări de asfalt, pentru că există risc de prăbușire. De data aceasta, prăbușirea carosabilului a fost determinată de surparea structurei galeriei de termoficare, în urma furtunii din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie.
Martie 2025 și februarie 2026. Două surpări de asfdalt din cauza șantierului Magistralei 6 de metrou
În februarie, Brigada Rutieră a închis parțial circulația în zona Fântâna Miorița, după apariția unei surpări de asfalt în apropierea șantierului Magistralei 6 de metrou.
„La acest moment, se efectuează verificări de către operatorul privat care are în administrare porțiunea de drum pe perioada lucrărilor, în vederea stabilirii cauzelor și identificării soluțiilor pentru refacerea părții carosabile”, au anunțat, atunci, polițiștii din cadrul Brigăzii Rutiere.
CITEȘTE ȘI: Surpare de șosea din cauza lucrărilor pentru Magistrala 6, în zona Fântâna Miorița
Tot în legătură cu șantierul pentru M6 a fost și surparea de asfalt care s-a petrecut cu numai un an înainte. Pe 4 martie 2025, o bucată din strada Mircești din Sectorul 1, cea pe care circulă un flux uriaș de mașini, inclusiv de mare tonaj, s-a surpat.
În urma surpării, s-a spart și un racord la rețeaua de canalizare. O echipă Apa Nova a intervenit la fața locului în cursul zilei de miercuri, 5 martie. Proprietarul casei în fața căreia s-a surpat strada și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea unui incident similar în zona conductelor de gaz, unde asfaltul s-a lăsat deja.
De altfel, starea străzii Mircești era precară și înainte de deschiderea șantierului M6 și trebuia să intre în reabilitare, însă situația s-a înrăutățit considerabil odată cu devierea traficului pentru a face loc lucrărilor la metrou, au povestit locuitorii zonei pentru Buletin de București.
Surpări de asfalt și în centrul Bucureștiului
O altă surpare s-a produs în iulie anul acesta în apropierea Facultății de Drept, la intersecția dintre Bulevardul Mihail Kogălniceanu și Strada Vasile Pârvan. Prăbușirea a avut legătură cu infrastructura subterană a Apa Nova.
În zona centrală a Capitalei, în ianuarie 2026, carosabilul a cedat în apropierea intersecției Calea Victoriei – C.A. Rosetti. Surparea a avut legătură cu o țevile care aparțin companiei Apa Nova.
CITEȘTE ȘI: De ce s-a surpat asfaltul pe Calea Victoriei. Autobuzele, blocate peste două ore
Tot în ianuarie, asfaltul s-a surpat și pe strada Făinari, din zona Obor. Zona afectată a avut o suprafață de aproximativ un metru pătrat și a necesitat, de asemenea, intervenția Apa Nova.
Trei cauze care se repetă
În ultimii ani au fost raportate tasări și surpări locale în urma avariilor la rețelele Apa Nova sau Termoenergetica, precum și în zone afectate de marile lucrări de infrastructură. De cele mai multe ori, acestea au fost rezolvate rapid și au dispărut din atenția publică, fără ca fenomenul să fie privit în ansamblu.
Deși fiecare incident are propria explicație, aproape toate pot fi încadrate în trei categorii:
- Rețeaua de termoficare: galeriile vechi, construite în urmă cu zeci de ani, încep să cedeze structural.
- Conductele de apă și canalizare: o conductă fisurată poate eroda ani la rând terenul de sub asfalt fără să existe semne la suprafață.
- Marile șantiere: metroul, liniile de tramvai și celelalte investiții modifică echilibrul terenului și pot scoate la iveală probleme ascunse de zeci de ani.
Sub București există peste 4.000 km de conducte de apă; mii de kilometri de canalizare; aproape 1.000 km de conducte de termoficare; zeci de kilometri de galerii tehnice, multe construite în anii ’60-’80 și ajunse la sfârșitul duratei normale de viață.
Chiar săptămâna aceasta, Primăria Capitalei arăta că o parte dintre șantierele pentru modernizarea liniilor de tramvai sunt întârziate de faptul că muncitorii au descoperit, după ce au început să scoată șinele și să sape în jos, foarte multe conducte de apă rece și caldă și cabluri electrice degradate.
„Pe sub București există un alt oraș, unul ascuns, aflat într-o mare degradare. Cabluri, țevi, conducte, care asigură utilitățile pentru milioanele de locuitori.
Conductele de apă din Sectorul 2 au peste 100 de ani. Spre exemplu, pe sub lotul 6, (Bd. Dimitrie Pompeiu – Șos Petricani – Bd. Lacul Tei – Str. Maica Domnului – Str. Reînvierii – Str. Turmelor), unde trebuie să modernizăm calea de rulare a tramvaielor, conductele de apă au peste 100 de ani.
Oricând pot exploda! Astfel că nu ne permitem doar să schimbăm șina. Ca apoi să o luăm de la capăt cu săpăturile”, a transmis anterior și Primăria Capitalei.
