Valea Saulei, o zonă de natură sălbatică de 5,2 hectare din nord-estul Capitalei, va deveni cea de-a treia arie naturală protejată a orașului, potrivit unui proiect supus la votul consilierilor generali în ședința de marți, 27 octombrie.
Demersul vine după cinci ani de cercetări și explorări în teren, potrivit studiului de fundamentare științifică realizat de Asociația Parcul Natural București (APNB).
Valea Saulei reprezintă una dintre ultimele zone umede din nordul Bucureștiului și adăpostește aproape 300 de specii de plante și animale, inclusiv numeroase specii protejate la nivel național și european, potrivit APNB.
Printre acestea se numără vidra, țestoasa de apă, pescărașul albastru, egreta și șoimul călător.
Valea Saulei este una dintre ultimele zone umede naturale din nordul Bucureștiului. Odată pierdută, nu poate fi refăcută. Habitatele de pădure de luncă și malurile cu flori sălbatice au apărut prin succesiune naturală pe parcursul a 50 de ani și adăpostesc specii protejate la nivel european care nu pot supraviețui în parcuri clasice.
Studiu de Fundamentare Științifică
De ce este nevoie ca Valea Saulei să devină arie protejată
Valea Saulei este expusă unor amenințări tot mai mari, precum presiunea imobiliară și depozitarea ilegală a deșeurilor. Instituirea regimului de arie protejată reprezintă o măsură esențială pentru conservarea habitatelor, asigurând totodată cadrul legal pentru administrarea corespunzătoare a zonei și sancționarea abuzurilor.
„Singura cale de acces din Str. Gherghiței este folosită pentru depozitare ilegală de deșeuri din demolări. Abuzurile continuă și se agravează, iar în absența unui statut de protecție nu există temei legal pentru intervenție.
În zona adiacentă – la sud, pe Str. Gherghiței nr. 9 este în curs de dezvoltare ansamblul rezidențial One Lake District. La vest, fostele Pepiniere Tei-Toboc sunt parțial privatizate și vizate pentru noi construcții rezidențiale. Presiunea urbană este, prin urmare, imediată și tangibilă,” se precizează în studiul supus la votul consilierilor generali.
La aceste amenințări se adăugă speciile invazive, riscul ridicat de incendiu, deversările ilegale și schimbările climatice.
Mai mult, zona este inaccesibilă publicului larg. Odată cu instituirea regimului de arie protejată, Asociația Parcul Natural București propune amenajarea unei infrastructuri minime de vizitare, care să includă un traseu tematic și observatoare ornitologice, astfel încât cetățenii să se poată bucura de natură.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Valea Saulei: Cum arată „Dumbrava minunată” în care n-au ajuns dezvoltatorii imobiliari
Măsuri minime propuse pentru conservare și valorificare
Studiul realizat de APNB stabilește și o serie de măsuri minime pentru conservarea și valorificarea ariei protejate, prioritare pentru primii doi ani.
Printre acestea se numără amenajarea căilor de acces sigure, montarea unor panouri de informare, precum și asigurarea bugetului și a unei echipe de administrare.
Pentru conservarea biodiversității, sunt propuse insule de însorire și monitorizare pentru țestoase, cuiburi artificiale și hrănitori pentru păsări. Totodată, se vor lua măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, dar și pentru controlul speciilor invazive.
În viitor, se propune extinderea ariei protejate prin preluarea unei parcele aflate în administrarea statului, prin Ministerul Afacerilor Interne, cu scopul de a amenaja o pădure urbană că acționeze drept filtru antipoluare înspre Autostrada A3.
Pajiștea Petricani, declarată arie naturală protejată
Pajiștea Petricani a fost declarată arie naturală protejată de interes local la finalul lunii iulie a anului trecut, tot în urma eforturilor întreprinse de Asociația Parcul Natural București.
Zona include habitate precum suprafețe lacustre, vegetație de stuf, pajiști de mal și zone împădurite. Aceste habitate susțin o varietate de specii de plante și animale, multe protejate la nivel european.
Pe lângă Valea Saulei, Asociația Parcul Natural București luptă pentru protejarea prin lege a altor trei zone de natură sălbatică din București: Pădurea Băneasa, Stufărișurile Dobroești și Lunca Dâmboviței la intrarea în Lacul Morii.
