Capitala ar putea începe, din 2028, să limiteze accesul mașinilor foarte poluante în anumite părți ale orașului. Soluția nu este doar „un moft”, ci o obligație legală: legislația adoptată în 2023 prevedea ca zone cu emisii scăzute să fie stabilite în maximum doi ani. Termenul a trecut în mai 2025.
În acest context, o nouă inițiativă civică, „Respiră București”, a început miercuri strângerea de semnături pentru introducerea unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE) în Capitală.
Organizatorii vor să strângă 100.000 de semnături și spun că vor cere Primăriei Capitalei și Consiliului General al Municipiului București să pregătească regulile pentru o astfel de zonă, cu aplicare începând din 2028.
O întârziere de un an și patru luni pentru introducerea de zone cu emisii scăzute
Legea 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă prevede instituirea zonelor cu nivel scăzut de emisii pentru limitarea poluării provenite din transportul rutier. Pentru aglomerările prevăzute de lege, stabilirea și aprobarea acestor zone trebuia făcută în maximum doi ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Legea a fost publicată în mai 2023, deci termenul ar fi fost mai 2025. O astfel de zonă nu a fost însă instituită până la această dată.
Cu alte cuvinte, petiția lansată acum nu pornește chiar de la zero, căci vine după ce termenul prevăzut de lege pentru stabilirea unei ZNSE a trecut.
Potrivit legii, aceste zone cu emisii scăzute sunt delimitate de autoritatea locală, iar accesul autovehiculelor poate fi restricționat sau condiționat, inclusiv prin taxare, în funcție de regulile stabilite. În București, aprobarea revine Consiliului General.
Ce vor organizatorii
Propunerea Respiră București merge pe o introducere graduală a restricțiilor. Potrivit lui Mihai Constantin, reprezentant al inițiativei, Bucureștiul ar urma să fie împărțit în două inele: unul central, cu restricții mai stricte, și unul periferic, unde regulile ar fi mai permisive.
Prima etapă ar urma să înceapă la 1 ianuarie 2028. Inițiatorii propun ca atunci să fie restricționate, în funcție de zona în care circulă, mașinile diesel non-Euro până la Euro 3 inclusiv, precum și mașinile pe benzină non-Euro și Euro 1. Ulterior, restricțiile ar urma să fie înăsprite treptat.
Deocamdată, acesta este calendarul propus de inițiativă, nu un regulament adoptat de Primăria Capitalei.
„Vrem să arătăm că şi noi ne dorim să avem un aer mai curat în Bucureşti. Dacă ne uităm în multe zone, mai ales pe marile artere, vedem că efectiv se simte mirosul noxelor”, a spus reprezentantul inițiativei.
Organizatorii susțin că vor să arate că există și bucureșteni care cer măsuri de reducere a poluării și că viitoarele reguli ar trebui să fie cât mai ambițioase.
„Există deja o legislație, inclusiv recent a fost adoptat Codul urbanismului, care prevede astfel de măsuri.
Acuma, problema e că cea care implementează efectiv o astfel de măsură este Primăria, iar dacă în online, să zic așa, ar fi vizibil doar cei care sunt împotrivă, există posibilitatea să nu vedem niște măsuri foarte ambițioase.
Tocmai de aceea venim în contrapondere să arătăm că cetățenii își doresc astfel de măsuri”, a explicat Mihai Constantin.
Cât de mult ne afectează poluarea. Medic: „Riscul cel mai mare este potențarea cancerului”
La evenimentul de lansare, organizatorii au prezentat și date privind poluarea cu dioxid de azot. Potrivit măsurătorilor realizate în 2024 de Asociația 2Celsius și Ecopolis în 21 de puncte din București, în șase dintre acestea concentrația medie anuală de NO₂ a depășit valoarea-limită de 40 μg/m³, iar toate cele 21 de puncte au depășit recomandarea de 10 μg/m³ a Organizației Mondiale a Sănătății.
Cea mai mare medie raportată a fost de 53,5 μg/m³, pe Calea Victoriei, în zona Cercului Militar.
În cadrul evenimentului, medicul pneumolog Beatrice Mahler a vorbit despre efectele poluării asupra sănătății, de la iritații și simptome respiratorii până la agravarea unor boli cronice.
„Pe lângă aceste afecțiuni cronice care pot să fie compensate dacă sunt corect tratate, riscul cel mai mare este potențarea cancerului, potențarea mecanismelor prin care cancerul pulmonar începe să se instaleze în căile aeriene”, a explicat specialista.
Ea a subliniat însă că traficul este doar una dintre sursele de poluare și că problema trebuie abordată împreună cu poluarea industrială și cea provenită din încălzirea locuințelor.
„Trebuie să vorbim de poluare ca de un cumul de factori”, a spus medicul.
„Cu siguranță ne-am simți mai bine, cu siguranță ar scădea numărul de internări, pentru că în acest moment avem studii care dovedesc faptul că atunci când poluarea este crescută, toamna, iarna, primăvara, numărul de internări de cauze respiratorii și cardiovasculare crește în București”.
De asemenea, există și măsuri pe care cetățenii le pot lua, în mod individual, pentru a reduce riscurile asociate cu poluarea.
„Trebuie să avem grijă de casa noastră, în primul rând, și asta înseamnă să reducem poluarea din interiorul casei, să vedem modalitatea în care ne încălzim în casă şi cum reducem factorii poluanţi de acolo”, a mai explicat Beatrice Mahler.
„E ok să discriminăm șoferii”
Una dintre principalele probleme pe care le anticipă inițiatorii cu privire la aceste zone cu emisii scăzute este reacția șoferilor care folosesc mașini vechi și care ar putea fi afectați de restricții.
Propunerea lor este ca ZNSE să fie introdusă treptat și să fie însoțită de alternative: transport public mai bun, benzi dedicate, piste pentru biciclete și parcări Park & Ride.
La eveniment a participat și creatorul de conținut Silviu Faiăr, care a spus că a semnat inițiativa și că vede măsura ca pe o modalitate de a reduce traficul și de a face centrul orașului mai ușor de parcurs pe jos.
„Nu avem nevoie de atât de multe mașini în centrul Bucureștiului. În centrul Bucureștiului nu este zonă de corporații, nu este zonă cu cine știe ce interes să zici că vine lumea la muncă fix în centrul Bucureștiului. N-au unde să parcheze și așa mai departe.
Cred că e o măsură bună și din punctul ăsta de vedere, tocmai pentru că o să mai reducă din trafic și din numărul de mașini din centrul orașului, care ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie cât mai pietonal, respirabil, cât mai atractiv pentru turiști”, a spus el.
Silviu a susținut și ideea că presiunea publică pe care astfel de inițiative o generează poate grăbi implementarea unor măsuri pe care administrația ar trebui oricum să le ia. El este de părere că restricțiile pentru șoferi pot fi justificate de beneficiile pentru restul locuitorilor orașului.
„E ok să discriminăm șoferii, din punctul meu de vedere. Tu, ca șofer într-un oraș supraaglomerat, în care există mult prea multe mașini, prin activitatea ta de șoferie, tu deja cauzezi foarte multă discriminare. Simplul fapt că eu, de exemplu, dacă nu am mașină, eu sunt obligat să respir noxele șoferilor care mai târziu îmi vor cauza probleme pulmonare, iar ăsta e doar un exemplu.
Este un mic privilegiu care îți este luat pentru bunăstarea generală a tuturor locuitorilor din București”, a explicat el.
Saga zonelor cu nivel scăzut de emisii
Proiectul de Hotărâre de Guvern referitor la Zonele cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE), a fost retras de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) în august 2024. Totuși, autoritățile locale rămân obligate să implementeze astfel de zone, în care accesul mașinilor va fi fie taxat, fie restricționat, potrivit unei legi adoptate anul trecut.
Cu câteva ore înainte de anunțul MDLPA, Partidul Social Democrat transmisese că proiectul va fi scos de pe agenda Guvernului, întrucât „nu a respectat solicitarea premierului Marcel Ciolacu de a parcurge în prealabil o etapă de consultare publică și de a fi validată politic în interiorul Coaliției de Guvernare.”
Referitor la implementarea ZNSE, primarul general al Capitalei de la acea vreme, Nicușor Dan, a declarat că „nu este de acord de principiu ca o autoritate centrală să vină peste o autoritate locală să-i spună ce să facă.”
Potrivit edilului, cele două soluții pentru descurajarea traficului sunt taxarea parcării și îmbunătățirea transportului public.
Autoritățile locale au rămas, totuși, obligate să implementeze ZNSE, potrivit Legii 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, care este și jalon în PNRR.
Actul normativ prevede, de exemplu, că autoritățile bucureștene trebuie să stabilească astfel de zone în termen de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a legii, adică până la finalul lunii mai a anului 2025.
Proiectul propus de Ministerul Dezvoltării ar fi venit ca o completare a acestei legi, pentru a stabili metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum și a excepțiilor aferente ZNSE.
