Cetățenii organizați în Grupul de inițiativă civică Cișimigiu au luat atitudine în weekend față de intenția Primăriei Muncipiului București de a reamenaja peisagistic zona. Concret, ei au creat mișcarea „Ocrotește Cișmigiul”, iar una din primele acțiuni ale mișcării a constat într-o serie de manifestări spontane în parc.

Cetățenii protestează față de decizia PMB de a înlocui gazonul cu pietriș și de a renunța la axul verde principal al parcului. Foto: Ioanid Apostol

Poate cea mai importantă activitate a fost crearea unei baze de date despre flora parcului, denumit „Registru Verde pentru Cișmigiu”. Sub îndrumarea peisagistei Diana Culescu, zeci de voluntari au cartat și măsurat diametrul a peste 2.588 de arbori (pentru 1.894 dintre ei s-a introdus și specia). Conform legii 24/2007, obligativitatea realizării registrelor verzi revine autorităților locale. Diana Culescu spune că, momentan, cel puțin patru construcții propuse se suprapun cu locuri peste care există arbori.

Suprapunere: exemplare uscate identificate pe teren în weekendul 2-3 august (roșu aprins) versus arborii monumentali / sănătoși care urmează să fie tăiați, conform planului PMB (roșu mai stins). Sursa: Diana Culescu
În spațiul online a circulat, săptămâna trecută, un document obținut de Hotnews.ro vizavi de planurile concrete de reamenajare a parcului.

Potrivit autorilor mișcării, „cei 1.894 de arbori oferă comunității o serie de eco-beneficii în valoare de 136.239 de dolari anual, adică aproximativ 122.000 euro/ an, printre care amintim: colectarea anuală a peste 17 milioane de litri de apă (echivalentul a două treimi din apa lacului din Cișmigiu) și a aproximativ 2 tone de praf.”

Întrebați de redacția „Buletin de București despre acțiunile lor următoare, cei de la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu ne-au transmis, prin Alex Oprița, următoarele: „Zilele acestea ne confruntăm cu situații extrem de grave la nivel național, de aceea implicarea civică e mai importantă decât oricând. Gradina Cișmigiu este și ea parte din moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare, este parte din povestea capitalei, precum și unul dintre “plămânii verzi” din centrul Bucureștiului. Vom continua să atragem atenția asupra efectelor proiectului aprobat de PMB, iar în cazul în care PMB nu va oferi nicio clarificare publică referitoare la aceste probleme semnalate, vom face orice este posibil din punct de vedere legal pentru a proteja Cișmigiul” – a spus Alex Oprița, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Documentația, ilegală?

Peisagista Diana Culescu publică astăzi pe contul ei de Facebook o informație (preluată și de consilierul PNL Ciprian Ciucu) conform căreia proiectul de amenajare a fost conceput cu două luni înainte de studiul istoric. Grădina Cișmigiu este inclusă pe lista monumentelor istorice din București, astfel încât, pentru intervenție, e nevoie și de aviz din partea Ministerului Culturii.

Art. 36 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice spune, spune că autoritățile publice locale trebuie să „obțină avizele prevăzute de lege pentru toate intervențiile prevăzute la art. 23”. Iar art. 23 definește ce înseamnă „intervenție” (inclusiv „ toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice”; instrumentul numit „studiu istoric” este explicat în detaliu de Nicolae Lascu în Revista Monumentelor Istorice (nr 1/2017, pg. 34).

Context și reacții

Indicatorii tehnico-economici aferenţi documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie au fost aprobaţi în şedinţa CGMB din 31 iulie. Valoarea totală, cu tot cu TVA ,este de 46,874,455.34 lei, adică aproape 10 milioane de euro, iar durata de realizare este de trei ani. Hotărârea a trecut cu 31 de voturi pentru, 14 abțineri și 3 voturi contra.

PMB explică, într-un comunicat de presă de luni, 5 august, cum a ajuns să facă acest proiect de reabilitare. PMB spune că a încercat să aplice pentru două proiecte cu fonduri nerambursabile, însă ambele au fost respinse pentru că „Primăria Municipiul Bucureşti înregistra la data depunerii celor două aplicaţii datorii neachitate la bugetul general consolidat şi bugetul local, în condiţiile în care Ghidurile de finanţare precizau clar ca şi condiţie obligatorie pentru acordarea granturilor inexistenţa acestor datorii”. după ce i-au fost respinse aceste două aplicații, PMB a solicitat ALPAB „realizarea unui proiect de reabilitare a Parcului Cişmigiu”.

Comunicatul vine ca reacție la afirmațiile făcute de Violeta Alexandru (PNL), care spunea că PMB „avea aprobate fonduri norvegiene pentru investiții în Cișmigiu”. Imediat după ce a apărut în spațiu public proiectul, USR-istul Vlad Alexandrescu l-a catalogat ca fiind un „dezastru” și o „mutilare”. PMB a răspuns acestor acuzții printr-un comuniat emis pe 1 august, prin care explica că „prin proiect nu se propun spații comerciale noi, și nici defrișări de arbori pentru realizarea de restaurante, ci sunt prevăzute plantări noi”.

Conform ziarului Bursa, Nicușor Dan a reacționat și el pe subiect; el a spus că va trimite PMB o cerere în baza legii 544/2001 prin care Primăria „să spună care sunt proiectele în baza cărora s-au aprobat indicatorii tehnico-economici”. Dan a adăugat că va monitoriza activitatea Direcţiei de Mediu din PMB, cea care va trebui să autorizeze defrişarea arborilor respectivi, iar, vizavi de chioșcuri, Dan a spus că dacă autorizațiile de construcție vor fi eliberate de PMB, ele vor fi atacate în instanţă şi se va solicita suspendarea lor.

Ordinul Arhitecților din România a publicat un punct de vedere asupra controversei legate de reamenajarea Cișmigiului. Arhitecții admit că parcul este unul „bătrân” și că „are nevoie de o restaurare atentă și bine documentată”. După ce spun că acțiunea PMB e „binevenită”, ei argumentează nevoia de a trata acțiunea cu „mare atenție”. Redăm în acest sens pasajul de final al comunicatului semnat de Președintele OAR, arhitectul Emil Ivănescu: „soluția optimă în acest caz ar fi ca, pe baza unui studiu fundamentat, cu un timp mai potrivit alocat pentru complexitatea studiului de peisaj, tomografii, analize de vârstă ale arborilor, analiza sistemului radicular să se realizeze un concurs de soluții pentru a da cea mai bună variantă de implementare în cazul refacerii Parcului Cișmigiu, o competiție al cărui criteriu principal este calitatea și profesionalismul propunerilor realizate.

Scrisoarea deschisă a grupului Cișmigiu

Grupul de inițiativă civică Cișmigiu a trimis astăzi o scrisoare deschisă către PMB, pe care o redăm integral mai jos:

„Ca urmare a comunicatului de presă inițiat de către Primăria Municipiului București la 1 august 2019, dorim să fie clarificate pentru societatea civilă următoarele aspecte:

Sprijnim inițiativa proiectului și ideea unei îmbunătățiri a stării actuale a Grădinii Cișmigiu – monument istoric de importanță națională și cu o mare valoare cultural-istorică. Ne dorim însă ca restaurarea și conservarea Cișmigiului să se realizeze prin păstrarea valorilor trecutului, să protejeze flora, fauna și elementele istorice, pe toată durata lucrărilor prevăzute de proiect, cât și după aceea.

De asemenea, ne mai dorim ca proiectul să aibă propuneri coerente, fezabile și adaptate la nevoile de astăzi ale societății.

În acest sens: 

I) Conform planului de reabilitare apărut în spațiul public și avizat de către comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, se observă că în anumite zone din parc, cum ar fi: Peluza Șerbănescu, zona Peluzei Mari, zona (actuală a) țarcului de câini etc., este prevăzută dispariția unei serii de arbori, fapt ce contravine declarației de presă emisă la 1 august 2019, de către PMB. De aceea, ne dorim ca PMB să ofere o clarificare în acest sens.

II) Conform aceleiași declarații de presă, emisă de PMB, se menționează un plan de replantare. Solicităm publicarea acestuia, împreună cu avizele obținute, în special cele ale comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale. 

Fiind vorba de o intervenție majoră, solicităm o descriere detaliată privind realizarea arhitecturii peisagere a parcului și a modului în care se va efectua conservarea și protejarea speciilor și exemplarelor deosebite de vegetație din parc. Ele constituie elemente componente definitorii pentru o grădină – monument istoric – așa cum este Grădina Cișmigiu.

III) De asemenea, rugăm Primăria să facă public și un link la care poate fi consultată întreaga documentație care stă la baza proiectului de reabilitare a Cișmigiului, împreună cu avizele obținute (proiect cu avize, parte scrisă, parte desenată avizată).

IV) Grădina Cișmigiu, un monument istoric de importanță națională (cod LMI: B-II-a-A-19665) beneficiază în acest moment de mai multe spații comerciale cu valoare istorică, cum ar fi: restaurantul Monte Carlo (spațiu comercial prezent, sub diferite forme arhitecturale, în Grădina Cișmigiu încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea), „Buturuga” (spațiu comercial inaugurat în prima jumătate a sec. XX), „Biblioteca” (bistro emblematic pentru istoria contemporană), foișorul de lângă lacul mic ș.a.

Considerăm că într-un București ce are nevoie de cât mai multe zone verzi și de un aer cât mai curat (obținut și cu ajutorul vegetației bogate), principalul obiectiv este păstrarea și extinderea spațiului verde, nu diminuarea acestuia.

De asemenea, este necesară păstrarea spațiilor comerciale cu caracter istoric, conservarea caracterului de grădină istorică pentru plimbare, odihnă și relaxare, cât și a unor perspective de adâncime către diferite puncte istorice de belvedere, neblocate vizual de noi construcții (indiferent de funcțiunea acestora).

Introducerea de noi funcțiuni sau dezvoltarea zonei comerciale vor dăuna profund și iremediabil caracterului istoric al acestui spațiu unic al Bucureștiului.

V) Înțelegem motivația istorică a pavării axului principal, însă pietruirea acestuia și lărgirea oricărei alei contravine necesității actuale de creștere a spațiului verde – spațiu plantat, de care orașul nostru are atât de multă nevoie. Cu atât mai mult când vorbim de o grădină istorică, de relaxare și liniște și nu de o zonă de promenadă sau rezervată comerțului.

Așadar, soluția propusă contravine argumentelor istorice care au stat la baza refacerii axului central în prima jumătate a secolului al XX-lea și este în dezacord cu principala imagine cu care Grădina Cișmigiu se identifică de aproape 100 de ani – axul monumental cu bulingrin floral.

VI) În planșele expuse în mediul online sunt trecute ca uniformizate prin finisaje zone emblematice ale Cișmigiului. Grădina nu a fost niciodată uniformizată, ceea ce constituie una din particularitățile sale. Actuala zonă a șahiștilor, Rotonda Scriitorilor, aleile perimetrale din jurul lacului mic sunt fiecare tratate istoric diferit din punct de vedere al pavării. Îmbogățită uneori prin elemente reciclate (cum este cazul Rotondei Scriitorilor), alteori cu materiale aflate la modă la acea vreme, grădina a suferit mai multe etape de transformare care îi conferă azi caracterul său unic, aflat în concordanță cu statutul de monument istoric și actualele criterii de clasare ale acestora.

VII) Pornind de la comunicatul de presă asumat de Primăria Municipiului București și distribuit în mediul online și offline, dorim lămuriri privind nevoia de a reface din nou sistemul de iluminat, care tocmai a fost schimbat anul trecut. Orice noi șanțuri pentru cabluri și gropi de ancorare pentru stâlpi vor afecta sau reteza din nou rădăcinile plantelor și vor favoriza tăierea arborilor aflați în vecinătatea acestora.

În documentele apărute în spațiul public, în cartuș, sunt menționate lucrări prevăzute și în parcurile Carol și Herăstrău, lucru menționat de jurnaliști in timpul conferinței de presă. Asteptăm cu interes punctul de vedere PMB și detaliile referitoare la aceste viitoare proiecte de restaurare ale parcurilor capitalei din perioada imediat următoare.

Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, împreună cu specialiști în domeniul peisajului și al patrimoniului

La ora publicării acestui material, cei de la Grupul de Inițiativă Cișmigiu spun că nu au avut niciun alt ecou din partea PMB în afară de primirea unui număr de înregistrare.

Foto: Ioanid Apostol