Ansamblul Cazărmii Sf. Gheorghe – Malmaison și imobilele din cadrul acesteia au fost clasată că monument istoric, potrivit viceprimarului Sectorului 6, Mihaela Ștefan. Clădirea a fost închisoare în anii regimului comunist.
Ansamblul presupune cazarmă, magazie de arme și efecte, Infanterie si corpul de gardă.
Cazarma Malmaison – de la închisoare, la monument istoric
Clădirea, ridicată în anul 1844, iși are sediul pe Calea Plevnei și a fost, în secolul al XIX-lea, cazarmă a trupelor de cavalerie. Alexandru Ioan Cuza i-a dat numele de Malmaison, inspirat de la numele domeniilor preferate ale lui Napoleon al III-lea al Franței. Clădirea a fost și tribunal pentru ofițeri.
Închisoarea Malmaison a fost un penitenciar aflat în București. Clădirea a fost folosită de Securitatea Română în primii ani ai regimului comunist, ca închisoare de tranzit și centru de anchetă.
La Malmaison a fost anchetat și torturat Corneliu Coposu, alături de alți membri din Lotul Tămădău, în 1947. La acel moment, conducerea țărănistă a fost lichidată. La Malmaison a fost anchetat grupul Noica-Pillat, din care făcea partea și Nicolae Steinhardt.
Mama Monicăi Lovinescu, închisă la Malmaison
Tot la închisoarea Malmaison a ajuns Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, arestată la vârsta de 70 de ani, pentru că a refuzat să-și trădeze fiica, pe Monica Lovinescu.
Conform Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), la Malmaison au dispărut fără urmă, în anii ’50, câteva zeci de deținuți politici, existând ipoteza că locul ascunde o groapă comună.
Din 2021, o parte a clădirii găzduiește cabinetele și atelierele unor artiști organizați sub denumirea de Atelierele Malmaison dar și galerii de artă Clădirea Malmaison – istoria recentă a României, imprimată în pereții unei clădiri de pe Calea Plevnei din București.
