Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.
Zona de dezvoltare metropolitană Nord-Vest, Vest și Sud-Vest cuprinde localitățile Chitila, Chiajna, Buftea, Mogoșoaia, Ciorogârla, Săbăreni, Chitila, Chiajna, Dragomirești-Vale, Domnești, Clinceni, Bragadiru, Măgurele, Jilava și dar cartierele din Vestul și Sud-Vestul municipiului București. În multe zone a început deja un proces de densificare și tranziție de la locuințe individuale la locuințe colective cu regim înălțime mic, adică blocuri cu câteva apartamente iar pe fostele platforme industriale și terenurile virane se dezvoltă treptat proiecte rezidențiale cu regim mare de înălțime și spații de birouri.
În planificarea zonelor de creștere ale localităților Chitila, Mogoșoaia și Buftea, pentru o dezvoltare cât mai sustenabilă, specialiștii indica prioritizarea arealului dintre acestea, dintre DN7, DJ602 și Șos. București Târgoviște, care este divizat de calea ferată.
“Dacă se urmează această direcție de dezvoltare, aici va fi fezabilă și introducerea unei stații a trenului metropolitan. Se observă deja că jumătatea Estică este caracterizată de dezvoltări logistice, în timp ce jumătatea vestică de dezvoltări rezidențiale”, se arată în documentele consultate de Buletin de București.
Cea mai favorizată de existența infrastructurii feroviare este localitatea Mogoșoaia, aflată în plină expansiune, dar care nu are legături eficiente și sustenabile prin transport public către centrul Bucureștiului și principalii atractori din zona metropolitană. Comuna se va afla la intersecția mai multor trasee ale viitorului tren metropolitan.
Zona Chitila – Triaj, odată cu conectarea sa la toate liniile trenului metropolitan, va deveni potrivită pentru pentru dezvoltarea unui centru de afaceri, consideră specialiștii. Mai mult, prin reorganizarea zonei de triaj, spațiile dintre coridoarele feroviare pot fi împădurite, creând astfel un plămân verde.
Cât privește localitățile Chitila, Chiajna, Dragomirești-Vale, Domnești, Clinceni, Bragadiru, Măgurele, Jilava și cartierele din vestul și sud-vestul municipiului București, dinamicile de dezvoltare din ultimii ani au fost unele de creștere. Localitățile s-au dezvoltat organic, însă într-un mod necoordonat, rezultând astfel o dezvoltare dispersată și probleme mari în ceea ce privește infrastructura edilitară, cea socială dar și conexiunile la transportul public, mai subliniază specialiștii. În aceaste zone se regăsește de asemenea și arealul cu cea mai puternică creștere de spații logistice/industriale, la intersecția DNCB cu Autostrada A1, dar și alte astfel de dezvoltări de-a lungul întregului inel de centură.
Aici ar urma să fie înființată o stație nouă, care să deservească așa-numita “Cămară a Bucureștiului” – Stația Parc Logistic A1.
Redăm, mai jos, analizele specialiștilor pentru câteva dintre zonele propuse:
- Stația Buciumeni
Sat aparținător orașului Buftea, fără dinamici de dezvoltare semnificative, divizată de liniile de cale ferată și cu conexiuni prin transport public slabe către municipiul București. Amplasarea stației în centrul imaginar al așezării, deși necesită mai multe intervenții în infrastructura locală pentru o bună conexiune cu locuințele, va acoperi o arie locuită mai mare față de propunerea actuală, va încuraja dezvoltarea parcelelor din vecinătatea căii ferate, compactarea așezării și îmbunătățirea conexiunilor nemotorizate. În momentul de față, așezarea are forma unui patrulater dezvoltat doar pe margini, fără conexiuni directe în interiorul acestuia. Imaginile satelitare ne indică formarea unei alei informale ce trece peste calea ferată, indicând tendința oamenilor de a folosi aceasta cale mai directă. Se propune planificarea stației în mod integrat, amplasarea ei la acest punct de intersecție și amenajarea acelui coridor pentru pietoni și biciclete.
- Stația Chitila II
Zonă de dezvoltare rezidențială cu acces imediat (rază 10 min pietonal/velo) la linia de cale ferată, a cărei dinamici de creștere justifică amplasarea unei stații. Zona de nord a orașului Chitila s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, dispre Șos. Banatului spre Lacul Mogoșoaia. Pentru o dezvoltare cât mai sustenabilă și compactă, se va urmări densificarea zonei și apoi extinderea treptată înspre lac fiind prevăzută pentru extindere rezidențială, iar pe malul lacului este prevăzută în PUZ o zonă cu funcțiuni mixte și locuințe colective cu regim de înălțime mediu.
- Stația Străulești
Zonă de locuințe individuale – Cartierul Străulești și zonă de dezvoltare cu funcțiuni mixte (Centrul Comercial Colosseum) unde există rezerve de teren și intenția elaborării unui PUZ director, cu legături de transport public limitate. Densitatea, profilul funcțional și direcțiile de dezvoltare justifică amplasarea unei stații în acest punct, cu utilitate locală dar și ca posibil punct intermodal cu acces direct spre Șos. Centură. Șos. Chitila este o barieră importantă ce divizează zona de acoperire directă, tranzitarea sigură a acesteia fiind importantă în proiectarea stației.
- Stațiile Chiajna și Roșu
Zonă de dezvoltare rezidențială puternică, ce a atins deja o densitate mare, cu un grad mare de dependență față de automobil. Gara Chiajna actuală nu are o acoperire directă (nemotorizată) la aceste noi cartiere, fiind indicată mutarea ei spre Grădina Zoologică / parc dar și înființarea unei a doua stații la intersecția cu Str. Apeductului. Totuși, premisele de dezvoltare pe termen lung deschid oportunități de creștere și în jurul stației existente.
- Stația Dragomirești-Deal
Sat aparținător comunei Dragomirești-Vale, a cărei populație a crescut cu 50% față de anul 2002, sub influența expansiunii urbane din zona metropolitană București. Traseul trenului metropolitan intersectează extremitatea Estică a localității, în punctul de întâlnire cu Șoseaua de Centură, deschizând oportunitatea amplasării unei stații care să deservească atât comunitatea locală prin conexiuni nemotorizate, celelalte sate aparținătoare prin transport public local dar și să devină un nod intermodal pentru zona de Vest a orașului.
- Stația Parc Logistic A1
Zonă de dezvoltare cu caracter industrial/logistic, de o parte și de alta a coridorului de cale ferată și zonă comercială la Est de calea ferată. Având în vedere distanța față de punctul de staționare prevăzut în dreptul Parcului de Divertisment Acvatic (1.5 km) dar și dificultatea și costurile amenajării unei căi de acces locale satisfăcătoare spre zona de dezvoltare de la Nordul autostrăzii A1, se recomandă amplasarea unui al doilea punct de staționare aici. Astfel se va deservi întregul areal și se va stimula dezvoltarea compactă a resurselor de teren nevalorificate, ce sunt concentrate cu precădere în zona de Nord. Stația va conecta acest important punct economic și comercial la forța de muncă din zona metropolitană, oferind o alternativă de mobilitate durabilă angajaților, devenind și o facilitate pentru angajatori. Pentru a funcționa corespunzător, este important să se dea atenție accesibilității din jurul stației și creării unui mediu plăcut și sigur pentru pietoni și bicicliști. *Se pot amenaja stații închiriere biciclete
- Stația Balta Domnești
Sit arheologic propus spre clasare, zonă locuințe individuale sub formă dispersată – se recomandă densificarea, odată clarificate restricțiile temporare de construire până la eliminarea cauzelor inundațiilor (deși zona e deja construită), se poate valorifica sit-ul, cadrul natural (funcționa alta Domnești), propice pentru amenajarea unei zone de agrement.
- Stația Bragadiru 2
Zonă activități servicii / spații industriale logistice, fortul XVI Bragadiru – valorifica, zonă urbanizare prevăzută în PUG – locuințe individuale, la intersecția cu Șos. Alexandriei. Front rezervat dotărilor de utilitate publică, zonă propice dezvoltare orientată spre tranzit.
De asemenea, una dintre cele mai importante stații prevăzute de specialiști este cea de la Măgurele. Orașul Măgurele va deveni un punct de atracție important, odată cu punerea în funcțiune a laserului și a proiectului Laser Valley iar arhitecții deja au imaginat-o:
Potrivit planurilor privind introducerea serviciilor de tren urban, zona de dezvoltare metropolitană analizată de specialiști ar urma să fie deservită în principal de cel puțin cinci perechi de trenuri:
T2 – Gara de Nord – Progresul
T5 – Gara Obor – Jilava – Vasile Milea
T6 – București Orbital
T12 – Gara de Nord – Chiajna – Domnești
T13 – Gara de Nord – Chitila – Sabareni
Cele 16 linii de tren urban, pentru care a fost deja lansat în licitație studiului de fezabilitate, ar urma să fie operaționalizate până în 2030.
CITEȘTE ȘI
