Luni, 8 iunie 2026, au început lucrările pentru refacerea malurilor Lacului din parcul Herăstrău, acestea fiind demarate de la granița cu barajul Băneasa, locul unde va fi realizată prima rampă de acces în cuva lacului, după cum informează Primăria Capitalei. Buletin de București a arătat la începutul acestui an starea avansată de degradare în care se află malurile lacului din Parcul Regele Mihai I.
Administrația locală a transmis și că lucrările urmează să fie efectuate, în paralel, pe ambele maluri. Astfel că, de marți, 9 iunie 2026, în cuva lacului urmează să fie aduse excavatoare, care se vor ocupa de adunarea materialului de decolmatare.
„Acest material va fi amestecat cu piatră spartă și va fi pus între actualul mal degradat și viitorul mal consolidat. Practic, umple un spațiu de un metru lățime, dintre cele două apărări de mal”, explică Iulian Drăgunoiu, constructor.
De asemenea, din material de decolmatare și piatră ce va realiza și drumul tehnologic pe care vor circula utilajele. Acesta, însă, va fi mutat și eliminat, pe măsură ce avansează lucrările.
Calendarul lucrărilor
Primăria Capitalei le-a transmis bucureștenilor și care este calendarul lucrărilor pe care le execută în Parcul Herăstrău. Astfel că, aceste de vor desfășura după cum urmează:
- De săptămâna viitoare se va deschide un nou punct de lucru, în aval de podul de pe DN1 (între pod și calea ferată);
- Al treilea punct de lucru va fi pe Șoseaua Nordului, în aval de podul de cale ferată,
- Al patrulea punct de lucru va fi în zona Fântânii Miorița.
„La 10-14 zile mai deschidem câte un punct de lucru. Acționăm în paralel pe ambele maluri”, adaugă constructorul.
Aceasta primă fază, ce presupune lucrările la cuva lacului va dura aproximativ un an, conform informațiilor oferite de Primăria Capitalei. Ulterior, administrația locală anunță că se va ocupa de proiectul pentru restul reparațiilor necesare în Herăstrău, cum ar fi regenerarea spațiilor verzi, reabilitarea aleilor deteriorate sau crearea unor piste de alergare/pentru biciclete.
„Vorbim despre prima fază a modernizării parcului, care va dura un an și presupune doar lucrări în cuvă. Urmează proiectul pentru intervențiile de la sol, care implică regenerarea spațiilor verzi din jurul parcului, reabilitarea aleilor, iluminatului public, mobilierului urban, crearea de piste de alergare sau de biciclete etc”, anunță PMB.
CITEȘTE ȘI EDITORIAL | Trecerea mea de pietoni a intrat în clasa I
Ce s-a găsit în lacul Herăstrău
După scoatere apei din lac, pe lângă gunoaie, administrația locală informează că aici au fost găsite și trotinete, biciclete și chiar scaune. Toate acestea urmează să fie sortate și eliminate treptat din cuva lacului, pe măsură ce apa scade complet.
Pe lângă eliminarea deșeurilor, echipele de muncitori se vor ocupa și de adunarea a 20.000 de tone de material de decolmatare, acumulat în zeci de ani. Cu toate astea, acesta nu va fi aruncat. Mâlul și pietrele urmează să reprezinte fundația viitoarelor apărări de mal.
Aceasta este o condiție ce a fost impusă de către Apele Române.
CITEȘTE ȘI VIDEO | Vidanjă a Consiliului Județean Ilfov surprinsă în timp ce deversa dejecții în Râul Pasărea
Ce se întâmplă cu alergătorii?
Buletin de București a expus, într-un reportaj, întrebarea cu care se confruntă alergătorii din parcul Herăstrău. În fiecare săptămână și weekend de weekend, în Herăstrău sute de oameni aleargă în jurul lacului, de ani de zile. Mulți împreună, pe un traseu de aproximativ șapte kilometri pe care îl cunosc ca-n palmă.
Chiar dacă într-o zi obișnuită discuțiile dintre cei care iau parte la ritualul săptămânal ar fi despre timpi, curse sau planuri de antrenament, începerea lucrărilor la malurile lacului a schimbat interesele alergătorilor. Odată cu începerea procesului de golire a lacului și anunțul pentru lucrări de consolidare a malurilor în Herăstrău, aceștia se întreabă dacă vor mai putea folosi traseul care i-a adus împreună ani la rând.
Nici una dintre persoanele care vine la alergat, săptămână de săptămână în acest parc nu contestă că lucrările sunt imperios necesare. Îngrijorarea lor nu este legată de lucrări în sine, ci de posibilitatea de a pierde, pe termen nedefinit, unul dintre puținele trasee accesibile pentru alergare din București.
Printre cei care aleargă constant aici se află și Raluca Kișescu, autoarea cărților „Alergătorii Anonimi” și „Povestea Unicornului care a alergat de la birou la Rio”. Pentru ea și pentru ceilalți membri ai grupului, întâlnirea de duminică a devenit mai mult decât o simplă sesiune de sport.
„Ne temem că, odată ce vor începe lucrări în Herăstrău, traseul pe care alergăm de ani de zile s-ar putea închide sau fragmenta. Înțelegem că parcul are nevoie de reabilitare și nimeni nu contestă asta, dar sperăm să existe o variantă ocolitoare care să ne permită să continuăm să alergăm aici.
Pentru mulți dintre noi, Herăstrăul este locul în care ne antrenăm constant și unde ne întâlnim în fiecare duminică”, explică Raluca Kișescu.
În fiecare duminică se adună aproximativ 15-20 de persoane, uneori chiar și mai mulți. Vreo 40 au fost la un moment dat, mi-a spus Alexandra, o altă persoană din grup. Unii se pregătesc pentru semimaratoane, alții pentru maratoane, iar alții aleargă pur și simplu pentru sănătate și pentru a petrece timp împreună.
CITEȘTE ȘI REPORTAJ | Lucrări în Herăstrău. Rațele și peștii au fugit. Ce se întâmplă cu alergătorii?
