Primăriei Capitalei a inițiat recent un proiect de hotărâre care urmărește ca circulația și staționarea autovehiculelor destinate aprovizionării cu marfă, curieratului și salubrizării să fie interzise la orele de vârf. Intervalele vizate sunt 07:00 – 10:00 și 16:00 – 19:00.
Justificarea oficială a acestei inițiative face referire la necesitatea fluidizării traficului intens, afectat de cele peste 1,7 milioane de mașini înmatriculate în București, la care se adaugă cele aproximativ 300.000 din Ilfov și din alte județe. Proiectul a fost în dezbatere publică până la finalul lunii octombrie, iar reacțiile de pe platforma on-line a primăriei au fost majoritar negative.
La scurt timp după lansarea dezbaterii, platforma a fost rapid dominată de reacții critice. Cetățenii și reprezentanții firmelor acuză Primăria de o abordare simplistă și populistă, precum și de o gravă lipsă de viziune în abordarea problemei mobilității urbane.
Criticii susțin că proiectul nu reușește să abordeze cauzele reale ale congestiei și riscă, în schimb, să genereze disfuncționalități economice și sociale semnificative, fără un beneficiu notabil în privința fluidizării.
CITEȘTE ȘI: Funky Citizens caută observatori pentru alegerile locale din 7 decembrie
Interzise la orele de vârf. Ce spun cetățenii
O mare parte a intervențiilor din dezbatere a subliniat faptul că autovehiculele de curierat și de aprovizionare nu reprezintă factorul determinant al blocajelor. Dimpotrivă, unii susțin că activitatea acestor vehicule este un factor de fluidizare, deoarece o singură mașină de curierat sau de livrare elimină necesitatea a zeci de deplasări individuale ale cetățenilor.
Restricționarea orară echivalează în practică cu limitarea programului de lucru al curierilor și transportatorilor la doar câteva ore eficiente pe zi.
Această limitare impune costuri operaționale greu de acoperit sau forțează firmele să își asume riscuri suplimentare pentru a realiza livrările în afara orelor de vârf, ducând la posibile întârzieri și penalizări.
„Blocăm oamenii care chiar fac ceva productiv ca să se plimbe părinții cu mașinile aiurea prin București. BRAVO!”, a scris un cetățean. Similar, altcineva a avertizat că măsura nu produce efectul dorit:
„Pare ca cei ce propun asemenea aberații nu prea au experiența traficului din București. […] Traficul e format din mașini personale”.
Un transportator care a intervenit în dezbatere a prezentat o perspectivă pragmatică, bazată pe volumul de muncă: „Voi aveți idee câte colete trebuie să livreze un curier zilnic, mai ales de Black Friday? Cum credeți că dacă le reduceți programul de circulație cu 6 ore, o să mai fie posibil să-și facă treabă?”.
Aceeași îngrijorare a fost exprimată de un alt cetățean, care a afirmat direct că „O mașină de curierat înseamnă 30 de mașini personale mai puține în trafic”.
Proiectul, în viziunea criticilor, nu face altceva decât să pedepsească activitatea economică vitală.
Produse perisabile și costuri transferate în piață
Un alt efect direct și dăunător al interdicției vizează și lanțul de aprovizionare cu produse proaspete și perisabile. Un cetățean a subliniat că „sunt foarte multe afaceri care depind de livrări dimineața!! Marfa trebuie sa ajungă cât mai proaspătă la clienți. O idee greșită.”
Pe lângă acest aspect, firmele ar fi forțate să angajeze personal suplimentar sau să plătească ore de noapte pentru a se conforma noilor reguli. Aceste cheltuieli ar fi inevitabil transferate direct în prețul final al produselor, așa cum a explicat un specialist: „aprovizionarea în intervale fixe…vine la pachet cu creșteri de costuri logistice, creșteri de cost care apoi se vor aplica în pretul final al produselor.”
Interzise la orele de vârf: liniște vs. curățenie
O altă componentă esențială a proiectului propune mutarea activității de salubrizare în afara orelor de vârf. Deși unii susțin această idee ca pe o practică europeană, numeroși bucureșteni au atras atenția asupra unui compromis cu implicații majore: poluarea fonică nocturnă.
Locuitorii din proximitatea punctelor de colectare au protestat ferm împotriva zgomotului produs de autospecialele de gunoi și de personalul care manevrează containerele în timpul nopții, interval considerat legal de liniște.
„În zonele rezidențiale a muta mașinile de gunoi noaptea înseamnă ca niciodată,nimeni nu mai sta câteva ore cu geamul deschis noaptea. Gălăgia mașinilor de gunoi este ceva infernal”.
„Poluarea asta ne îmbolnăvește și ne face stresați”, a punctat altcineva.
Susținătorii proiectului și argumentul „normalității”
Deși criticile au fost covârșitoare, proiectul a găsit și câțiva susținători în dezbaterea publică. Argumentul principal adus în favoarea măsurii este cel al normalității și al alinierii la practicile altor metropole europene.
„Multe orașe mari deja au implementat masuri similare cu succes. New York – programul Off-Hour Deliveries a arătat viteze medii cu +50% dimineața”, a punctat altcineva.
„Congestia traficului nu vine de aici și știți foarte bine asta! Cum ne explicam atunci, că în timpul vacantelor școlare, traficul este mult mai lejer?”, a mai subliniat un cetățean.
Un alt cetățean a subliniat că „ar trebui introdusa o taxa pentru fiecare companie care își cheamă angajații la birou sa facă ce ar putea face și acasă.
Taxa de aglomerare urbana am putea să îi spunem și sa fie de ex. de 200RON/angajat/luna. Va trebui sa fie platita de angajator pentru fiecare angajat care nu este esential sa fie la birou. Se vor face exceptii pe coduri COR pentru soferi, manipulanti, muncitori in constructii, directori, amantele directorilor, etc.”
Soluțiile structurale ignorate
Marea majoritate a comentariilor a deturnat discuția de la restricțiile vizând transportatorii, către necesitatea unor soluții structurale care sunt ignorate constant de administrația locală. Cetățenii indică, fără echivoc, sursa reală a blocajelor: navetiștii, mașinile personale și transportul individual al elevilor.
De altfel, mai mulți părinți au cerut ca Primăria să condiționeze înscrierea copiilor la școală de domiciliul real, pentru a descuraja traversarea orașului. Un alt comentariu a subliniat problema școlilor de șoferi care blochează arterele principale: „Școlile de șoferi, întâi să facă ore în alte părți si apoi să intre cu cursanții în oraș!”
Un argument juridic și economic major, adus în discuție de cetățeni, subliniază lipsa totală a unei fundamentări obiective a proiectului: „Prin așa-zisul raport ‘de specialitate’ nu au fost indicat niciun studiu de trafic, nici măcar minime date statistice, obiective, care să justifice propunerea”.
Un alt cetățean a cerut amânarea proiectului, insistând asupra unei abordări profesioniste: „Cum sa luați o măsura așa importanta fără studiu de impact si fără testare pe zone mai mici in prealabil?!? […] Majoritatea livrărilor […] au loc tocmai în aceste intervale. Interzicerea generală a accesului fără excepții clare și fără un mecanism digital simplu […] va afecta grav lanțurile de aprovizionare.”
Discuțiile oficiale ale PMB privind faptul că sunt interzise la orele de vârf vehiculele de aprovizionare și curierat
PMB a venit cu această propunere deoarece numărul mașinilor înmatriculate în București a crescut cu peste 40% în ultimul deceniu, cu peste 1,7 milioane de autovehicule în prezent, dar și aproximativ 300.000 de mașini din județele vecine.
De altfel, în ianuarie, oficiali ai Primăriei Capitalei s-au întâlnit cu reprezentanții marilor retaileri pentru a stabili detaliile aprovizionării pe timp de noapte a magazinelor din București. Propunerile au fost lansate la sfârșitul anului trecut.
Teoretic, în urma încheierii dezbaterii publice, proiectul ar urma să fie ajustat și pus pe ordinea de zi, în vederea votului, într-o ședință ulterioară a Consiliului General al Municipiului București.
