Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 19 September 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Planșeul din Piața Unirii se degradează continuu. Unele părți din structură se pot prăbuși oricând

132
Planșeul din Piața Unirii se degradează continuu
Planșeul din Piața Unirii se degradează continuu

Planșeul din Piața Unirii se degradează continuu și s-a accentuat în cei doi ani de la ultima expertiză tehnică ce stă la baza proiectului de consolidare. Părți de structură se pot prăbuși în orice moment, potrivit unui document publicat de G4 Media.

În 2022, în urma unor expertize tehnice realizate de o echipă de specialiști din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, Planșeul Unirii cât și Pasajul Unirii au fost încadrate în starea tehnică IV – nesatisfăcător, din V posibile, ce necesită lucrări urgente de consolidare.

Planșeul din Piața Unirii se degradează. Care sunt pericolele

Cedarea sub trafic a unei infrastructuri poate atrage colapsul general al structurii, se arată într-un punct de vedere oficial, semnat de un expert tehnic ce a verificat în 6 august starea infrastructurii de sub Piața Unirii,

De aceea, consolidarea trebuie să înceapă de urgență, în caz contrar, dacă se întârzie, sunt necesare măsuri de limitare a traficului din Piața Unirii.

Documentul studiat de G4Media conține multe fotografii, despre care expertul ține să accentueze că „care nu reprezintă nici pe departe totalitatea defectelor întâlnite în cadrul vizitei, ci doar o exemplificare a acestora pentru a se înțelege gravitatea situației”.

Expertiza a fost pusă la dispoziția Primăriei Sectorului 4, autoritatea locală care și-a asumat proiectul de înlocuire a Planșeului Unirii. Autoritatea locală l-a trimis tuturor instituțiilor de stat spre informare despre pericol.

Ce a observat expertul tehnic în luna august 2024:

  • unele degradări s-au accentuat astfel încât este necesară începerea cât mai repede posibil a lucrărilor de reabilitare/consolidare/înlocuire ale podului (planșeului – n.red).
  • degradările sunt de așa natură (inclusiv cedări ale reazemelor grinzilor…) încât un colaps al structurii, nu neapărat general, dar foarte probabil local este posibil să se producă în orice moment.
  • Fotografiile (o parte le publicăm mai jos) nu reprezintă nici pe departe totalitatea defectelor întâlnite în cadrul vizitei ci doar o exemplificare a acestora pentru a se înțelege gravitatea situației într-o zona circulată intens inclusiv de mijloace de transport în comun.
  • Cedarea sub trafic a unor antretoaze (grinzi transversale ale unui pod – n.red) poate atrage după sine flexibilizarea până la rupere a plăcii de beton care susține traficul cu consecințe incalculabile asupra siguranței circulației.
  • De asemenea, si cu consecințe chiar mai mari, cedarea sub trafic a unor infrastructuri, fenomen care este deja amorsat după cum se poate observa mai sus, poate atrage colapsul general al structurii pe zonele în care infrastructurile au cedat.

Continuarea în G4 Media.

Planșeul din Piața Unirii se degradează. Lucrările de reparare durează circa doi ani

Lucrările de reparare a planșeului ar urma să înceapă luna aceasta, potrivit unui anunț din august al Primăriei Sectorului 4.

Șantierul pentru refacerea planșeului de peste râul Dâmbovița va dura 24 de luni, potrivit contractului, iar valoarea totală a proiectului este de circa 800 de milioane de lei.

Fondurile vin de la Guvern, care a aprobat creditele bugetare necesare pentru desfășurarea lucrărilor.

Licitația pentru lucrările la planșeul de la Piața Unirii a fost câștigată de Asocierea Erbașu-Concrete Solutions-Bog’Art, după cum a scris Buletin de București aici.

CITEȘTE ȘI: Lucrările la planșeul de la Piața Unirii încep în maxim trei săptămâni

Mai multe expertize care arătau că sunt probleme grave, ignorate

Prima expertiză a podului uriaș de beton de sub Piața Unirii s-a făcut în 2004, așa cum e menționat în următoarea expertiză, cea din 2017. În toate aceste studii, calificativul primit de construcție a fost nesatisfăcător. 

Dar nu s-a luat nicio decizie privind consolidarea sa. Nici lucrările făcute în vara anului 2022 nu se încadrează la consolidare, ci doar la punere în siguranță și cosmetizare, scria Buletin de București în ianuarie anul acesta.

Planșeul din Piața Unirii se degradează continuu. Cum va fi reabilitat
Planșeul din Piața Unirii se degradează continuu. Cum va fi reabilitat

Planșeul de ciment de la Unirii, construit în anii 1940, „dirijează” Dâmbovița pe sub pământ din fața Hanului lui Manuc, pe diagonala parcului și se oprește în peretele pasajului subteran rutier.

De acolo, râul trece pe sub pasaj și iese din nou la suprafață lângă Magazinul Unirea. Construcţia din beton acoperă râul Dâmboviţa pe lăţimea de 32 de metri şi pe lungimea de 360 de metri, de la strada Căldărari, până la pasajul subteran Unirii.

Planșeul desparte râul de suprafață, peste el trece pasajul rutier, iar, sub el și sub Dâmbovița, sunt stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2 și pasajul dintre acestea.

CITEȘTE ȘI: Reconstrucția planșeului Unirii, gata în aproape trei ani: Lucrările efective încep în 2025, un an „dificil pentru bucureșteni”

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.