Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 14 October 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleDiverseȘtiri

Fortul 13 Jilava va fi transformat în muzeu. A intrat în administrarea CJ Ilfov și pe lista UNESCO

159
Fortul 13 Jilava va fi transformat în muzeu
Fortul 13 Jilava va fi transformat în muzeu

Fortul 13 Jilava va fi transformat în muzeu, după ce va fi consolidat și reabilitat complet, a anunțat Consiliul Județean Ilfov, care a preluat administrarea obiectivului.

În iulie, Buletin de București scria că Fortul 13 Jilava a fost inclus pe Lista Indicativă a României de la UNESCO, alături de alte trei monumente istorice din țară.

Lista indicativă este un inventar de situri situate pe teritoriul fiecărei ţări Parte a Convenţiei Patrimoniului Mondial, considerate ca fiind susceptibile de a fi înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (LPM) UNESCO.

CITEȘTE ȘI: Fortul 13 Jilava pe lista UNESCO, pentru a fi inclus în Patrimoniul Mondial

Fortul 13 Jilava va fi transformat în muzeu

„A fost semnat protocolul în urma căruia Fortul 13 Jilava intră în administrarea Consiliului Județean Ilfov.

Acest proiect este inclus în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov. Va fi consolidat, reabilitat complet, apoi va fi transformat în muzeu și, astfel, va putea fi valorificat din punct de vedere turistic, istoric și cultural”, anunță Consiliului Județean Ilfov, într-un comunicat.

Guvernul a aprobat, în vară, trecerea fostei închisori comuniste în administrarea Consiliului Județean Ilfov. Lucrările de reabilitare ar trebui să fie finalizate în următorii cinci ani, însă costurile proiectului rămân necunoscute.

Demersurile pentru transformarea Fortului 13 Jilava în muzeu fuseseră deja începute, însă CJ Ilfov mai avea nevoie de o hotărâre de Guvern pentru a începe procedurile efective, așa cum a scris Buletin de București aici.

CITEȘTE ȘI: Guvernul a aprobat transformarea Fortului 13 Jilava în muzeu

De unde vin banii pentru restaurare

În iunie, președintele Consiliului Județean Ilfov nu a dorit să detalieze cât va costa reabilitatea Fortului 13 Jilava și de unde vor veni banii.

„Restaurarea se va face cu bani din bugetul Consiliului Județean Ilfov, dar și din alte surse”, a declarat Hubert Thuma.

Anterior, președintele CJ Ilfov declara că „este prematur să vorbim de costuri, înainte ca specialiștii să facă evaluări. Dar vă garantez că vom căuta și surse de finanțare nerambursabile”.

Care este istoria Fortului 13 Jilava

Fortul 13 Jilava face parte dintr-un sistem de fortificații construit între 1884-1903. Unii istorici consemnează că din cauza corupției costurile de realizare au fost imense, depășind 600 de milioane de euro în banii de azi.

În final, când a fost finalizată, rețeaua de forturi devenise inutilă din cauza progreselor de tehnică militară care au îmbunătățit la nivel global sistemele de artilerie și care foloseau obuze speciale împotriva structurilor din cărămidă.

În trecut, Buletin de București a stat de vorbă cu Ciprian Plăiașu, președintele Asociației Turism Istoric, care a lansat, în 2022, un proiect pentru reabilitarea vestigiilor. 

Deși costurile pentru reabilitarea tuturor forturilor sunt greu de estimat, inițiatorii proiectului au încercat să ofere câteva repere: „Pentru o etapă de igienizare, punere în siguranță și eventual crearea unor trasee sigure pentru cei care vor să il vada, la un fort costurile pot ajunge la 500.000 de euro.

Iar la o baterie probabil pe la 200.000 – 300.000 de euro. Contează mult și accesibilitatea – construirea unei parcări etc.

În ceea ce privește reabilitarea, din nou un cost mediu pentru forturi ar fi pe la 8 milioane de euro, iar pentru o baterie pe la jumătate. Știm că aceste costuri sperie, dar ideea era într-o etapizare lucrărilor și într-o asigurare a sustenabilității proiectului pe termen lung.”

Execuțiile de la Fortul 13 Jilava

Fortul 13 Jilava a fost transformat în închisoare în 1907, odată cu încarcerarea țăranilor care au participat la răscoala omonimă.

Între 1921 şi 1944, la Jilava au fost închişi ca deţinuţi politici membri ai Partidului Comunist arestaţi în mai 1921, în urma congresului de constituire a acestei formaţiuni politice, dar şi după scoaterea PCR în ilegalitate, în 1924.

În 1933, aici au fost aduşi o parte dintre comuniştii arestaţi în timpul grevei de la Atelierele CFR Griviţa, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici sau Gheorghe Vasilichi.

În noaptea de 25/26 noiembrie 1940, la Jilava au fost împuşcaţi 64 de opozanţi ai Mişcării Legionare care erau încarceraţi în acest penitenciar ca represalii la uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu.

După instaurarea comunismul, la Jilava a fost închis, pentru a fi judecat asa-numitul „lot al marilor criminali de război” în frunte cu Ion Antonescu. Execuțiile au avut loc pe 1 iunie 1946.

După 1964, Jilava a fost un penitenciar de tranzit şi de triere a „deţinuţilor contrarevoluţionari”.

Aceştia erau depuşi pentru perioade de câteva luni în aşteptarea procesului, pentru transferul în alte închisori şi lagăre de muncă sau erau aduşi din alte locuri de detenţie pentru anchete ale Securităţii. În tot acest timp erau bătuți ori torturați. Mulți și-au pierdut viața din cauza condițiilor de detenție.

CITEȘTE ȘI INVESTIGAȚIE | „Regii rechizitelor”. Firma patronilor editurii la care Geoană, Firea și Burduja și-au lansat cărțile, pe primul loc în țară la contracte, înainte de începerea anului școlar

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect