Gabriela Firea expropriază imobile istorice, la preț derizoriu. Metru pătrat de pe Lipscani, de două ori mai ieftin ca cel din Parcul Verdi
Consiliul General al Municipiului București a naționalizat 11 imobile istorice de la începutul acestui an până în prezent. Motivul? Au bulină roșie și ar reprezenta un pericol. Prețul plătit proprietarilor este de două și chiar de trei ori mai mic decât cel plătit de aceeași primărie pentru un metru pătrat de teren din parcul Verdi, teren neamenajat situat mai spre periferie. Diferența? În centru, proprietarii sunt moștenitorii unori familii vechi, majoritatea plecați din țară, în Parcul Verdi, proprietarii sunt mai mulți controversați oameni de afaceri, unii urmăriți internațional.
11 imobile cu suprafață 183,69 și 2.758,35 de metri pătrați care cuprindeau construcții și terenuri au fost expropriate de Primăria Municipiului București în ultimele patru luni ale acestui an. Toate deciziile au fost luate prin hotărâre de Consiliu General și, în documentele care însoțesc fiecare decizie, nu se specifică dacă proprietarii au refuzat să plătească reconsolidarea sau care a fost motivul în urma căruia s-a ajuns la expropriere. Clădirile sunt situate în Centrul Vechi al Capitalei:
- Str. Lipscani nr. 47
- Str. Blănari nr. 3
- Str. Franceză nr. 36
- Str. Franceză nr. 14
- Calea Moșilor nr. 134
- Str. Baia de Fier nr. 6
- Calea Griviței nr. 138C
- Splaiul Independenței nr. 74
- Academiei nr. 3-5
- Str. Pridvorului nr. 2
- Str. Boteanu nr. 3a.
Prețurile propuse pentru un metru pătrat de construcție, dat despăgubire, în aceste zone, variază între 400€ și 600€. Pe strada Lipscani și pe strada Baia de Fier proprietarii expropriați au primit 500€ pe metru pătrat, jumătate față de cât a plătit Primăria București pentru un teren neamenajat de la periferie, Parcul Verdi. Imobilele monument-istoric situate pe Splaiul Independeței și strada Franceză 14 sunt cele mai valoroase: 600 €/mp. În mod contrar, deși situate la câțiva metri distanță, prețul propus pentru spațiul de pe strada Franceză 36 este 400 €/mp, cel mai scăzut dintre toate. Deși este obligatoriu, niciunul dintre terenurile de pe strada Franceză nu are atașat la hotărârea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) Anexa 2, adică raportul de evaluare care prezintă situația suprafețelor afectate de expropriere și numele proprietarilor.
Pe strada Academiei 3-5 se află o clădire monument-istoric care datează din secolul XX. Are patru niveluri supraterane și două subsoluri, dintre care s-a expropriat o suprafață totală de 676 mp și un teren de 154 mp. Pentru un metru pătrat de construcție PMB oferă în jur de 600€. Conform indicatorilor tehnico-economici, valoarea totală a investiției este aproximativ 140 milioane lei, sumă asigurată 100% din bugetul local al Primăriei București. În Hotărâre nu este oferită nicio explicație care să motiveze cum s-a stabilit această sumă.
Primăria capitalei justifică exproprierea prin urgența și necesitatea realizării lucrărilor de intervenție asupra imobilului cu bulină roșie. Un alt factor de risc menționat în raportul de specialitate este nerespectarea regulilor privind adaptarea clădirii la nevoile persoanelor cu handicap. Totuși, printre lucrările de intervenție enumerate în raport nu este specificată nicio măsură în acest sens.
La 21 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrării, clădirea de pe Academiei 3-5 ar trebui să fie consolidată și renovată. În loc de restaurantele, magazinele și birourile care activau înainte în acest imobil, PMB își propune să deschidă un hotel de 4 stele, cu restaurant, piscină, jacuzzi, saună, masaj, sală de fitness și sală de conferințe.
Niciunul dintre aceste spații nu ar fi putut fi expropriate dacă legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu era modificată pe 17.08.2018. Până atunci lucrările de conservare și protejare a clădirilor de patrimoniu degradate nu erau declarate de utilitate publică.
Altă modificare adusă pe 17 august 2018 legii privind exproprierea a fost introducerea sintagmei “pot face obiectul exproprierii şi lucrările de conservare sau amenajare a spaţiilor verzi”. Imediat după, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat transferul sumei de 50 milioane de € în schimbul Parcului Verdi către omul de afaceri Emil Dragoș Săvulescu. În urma primelor rapoarte de evaluare suma de achiziție sugerată a fost jumătate față de suma finală – 26 milioane de euro -, iar prețul pe metru pătrat era de 572 euro, preț considerat supraevaluat deoarece s-a stabilit prin raportare la valoarea terenurilor construite, nu la teren neamenajat. Documentația de evaluare din partea proprietarilor aprecia valoarea celor 7 terenuri la 87 milioane de euro. Într-un final, ambele părți au convenit ca pentru un metru pătrat PMB să plătească 1.080 euro, la o suprafață totală de 46 hectare. Prin modificarea legii a fost posibil ca Parcul Verdi să primească mult mai mult decât media pieței, pe când terenurile expropriate menționate mai sus au primit de două ori mai puțin.
Emil Dragoș Săvulescu și Geta Săvulescu sunt cei care au primit suma de 50 milioane de euro pentru loturile din Parcul Verdi. La câteva luni după Dragoș Săvulescu a dispărut din țară. Conform site-ului Poliției Române, Dragoș Săvulescu este dat în urmărire internațională pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în dosarul retrocedărilor ilegale de pe litoral, pentru care a fost condamnat la 5 ani și 6 luni în închisoare la începutul acestui an. La momentul achiziției terenurilor în valoare de 50 milioane euro, Dragoș Săvulescu era cercetat pentru infracțiuni de corupție.
Reporter: Bianca Albu
Foto: Ion Mateș
Editor: Oana Despa