Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.
Zona feroviară metropolitană estică cuprinde localitățile Pantelimon, Brănești, Fundeni, Cernica, Glina, Popești-Leordeni, Berceni, Jilava și Vidra, împreună cu cartierele din Estul municipiului București. Specialișții propun tranzitarea lor de trenul metropolitan, pe un traseu ce urmărește Șoseaua de Centură a Bucureștiului și are trei ramificații, mai exact Jilava-Vidra, Titan Sud – Tânganu, Pantelimon – Islaz.
“În zona Berceni – Popești-Leordeni, dar și în Pantelimon Cernica, dinamicile de dezvoltare din ultimii ani au fost unele de creștere puternică, acolo unde s-au construit locuințe individuale sau cu regim de înălțime mic, ce s-au dezvoltat organic, într-un mod necoordonat, rezultând astfel într-o dezvoltare dispersată și în deficiențe în ceea ce privește infrastructura edilitară, cea socială dar și conexiunile la transportul public”, se arată în documentele consultate de Buletin de București.
Un lucru mai puțin știut, dar luat în calcul de specialiști, ține de zonele cu dezvoltări de tip logistic-industrial care au început să se dezvolte în oglidă față de cele din zona de Vest a orașului, in proximitatea A1, considerată de altfel “cămara Bucureștiului”. În plus, zona de Est cuprinde și zone comerciale(big box) de-a lungul șoselei de Centură și, mai recent, la intersecția cu și de-a lungul primilor kilometrii ai autostrăzii A2 (București-Constanța), în zona localităților Glina-Cernica.
Redăm, mai jos, analizele specialiștilor pentru câteva dintre zonele propuse:
- Stațiile Faur și Industriilor
Valorificarea tronsonului gara Titan Sud – gara Titan Sud Călători prin amplasarea a două puncte de staționare adiționale într-o zonă urbană cu funcțiuni complexe, unul în zona densă cu locuințe individuale (cartierul Industriilor), divizată de linia de cale ferată și unul care să deservească zona aflată în curs de regenerare din fosta platformă industriala Faur. În cartierul Industriilor, rezervele de teren unde s-ar putea amplasa puncte de staționare, sunt între Str. Eretului și Str. Sătenilor și Str. Munții Mehedinți – Str. Dadu, însă zona necesită și conexiuni pietonale peste calea ferată.
- Stațiile Cățelu și A2
Stația A2: Nod intermodal cu infrastructură park & ride la intersecția autostrăzii A2 cu șoseaua de centură și centura feroviară, pentru a permite transferul la trenul metropolitan dinspre județele Ialomița, Constanța și localităție periurbane din estul Bucureștiului sau conexiunea la metrou (prelungirea propusă de la A.Saligny).
Stația Cățelu: Punct de staționare care să deservească locuitorii din comuna Cățelu și să servească ca punct intermodal de conexiune spre Splaiul Unirii/A. Saligny și zona în curs de regenerare Pallady (1.5 km – autobuz).
- Stația Cernica
Zonă de expansiune peri-urbană, momentan necoordonată, sub formă dispersată și fără o bună planificare a infrastructurilor editilare și sociale, ce în timp însă va continua să crească și să de densifice, justificând amplasarea unui punt de staționare al trenului metropolitan. Totodată, salba de lacuri și Pădurea Cernica sunt resurse verzi-albastre importante, ce pot fi valorificate ca puncte de agremenent pentru întreaga zonă metropolitană și astfel vor fi accesibile pe cale ferată. Rezervele de teren permit planificarea integrată în jurul stației a unui nod local cu funcțiuni complexe și a intervențiilor asupra infrastructurii locale.
- Stațiile Pantelimon și Nord Est Logistic Park
În localitatea Pantelimon vedem pe de o parte dezvoltare rezidențială peri-urbană, cu regim de înălțime mic, la stângă șoselei de centură, spre municipiul București, și pe de altă parte dezvoltare logistică/industrială pe partea dreaptă a centurii. Deși până acum aceste tendințe au dus la dezvoltarea dispersată a parcelelor, dinamicile indică continuare acestor tendințe și compactarea zonei, punctul de staționare putând deservi și contribui la continuarea dezvoltării atât a nodului economic cât și a zonei rezidențiale. Pentru a le îmbina și facilita deplasările nemotorizate este nevoie de intervenții de regenerare urbană și adaptare la scară umană.
- Stația Berceni
Punctul de staționare existent în zona comunei Berceni (A) și propus pentru traseul trenului metropolitan nu se află în proximitatea zonei construite. Deși există perspective de dezvoltare orientată spre tranzit în jurul acestui nod, pentru a se alinia cât mai bine cu densitățile economice și de populație, se recomandă mutarea stației în apropierea intersecției DNCB cu Șoseaua Berceni, unde există dezvoltări de tip logistic/industrial și la o distanță de 800 m (10 min) începe zona de dezvoltare rezidențială. Prezența șoselei de centură și profilul industrial al parcelelor ce mărginesc calea ferată, fac deplasările nemotorizate imposibile în momentul de față, în ciuda proximității, însă rezervele de teren existente fac posibile intervențiile de regenerare necesare pentru a transforma zona în una orientată spre tranzit.
Potrivit planurilor privind introducerea serviciilor de tren urban, zona de dezvoltare metropolitană analizată de specialiști ar urma să fie deservită în principal de cel puțin șapte perechi de trenuri:
T3 – Gara de Nord – Pantelimon – Veseliei
T4 – Gara Obor – Chiajna- Vasile Milea
T5 – Gara Obor – Jilava – Vasile Milea
T6 – Bucuresti Orbital
T8 – Gara Obor – Tunari – Aeroport Otopeni Terminal 1
T11 – Gara Obor – Branesti – Islaz
T16 – Titan Sud – Tanganu
Cele 16 linii de tren urban, pentru care a fost deja lansat în licitație studiului de fezabilitate, ar urma să fie operaționalizate până în 2030. Potrivit primelor calcule, liniile vor deservi 2,6 milioane de persoane iar un abonament ar urma să coste aproximativ 100 de lei pe lună.
CITEȘTE ȘI
