Societatea de Transport București – al doilea mare asistat social al Primăriei Capitalei, după RADET

O călătorie standard cu autobuzul, troleul sau tramvaiul în București costă 1.3 lei. Cu abonament, studenții, pensionarii și angajații Primăriei Muncipiului București au reduceri sau gratuități. Declarativ, toate veniturile obținute din vânzarea biletelor sunt investite în eficiența și furnizarea adecvată a serviciului de transport STB. Aceste venituri, însă, scad pe an ce trece. Chiar dacă pare simplu, mai mulți factori și decizii luate de-a lungul timpului au adus STB-ul într-un impas.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul transportului din București, citește și restul articolelor din serie sau vino la dezbaterea din 26 februarie.

Prețul biletelor și a abonamentelor STB sunt la fel de 12 ani, din 2008. De atunci și până acum, Regia Autonomă de Transport București (RATB), actuala Societate de Transport București,  a cerut constant creșterea tarifelor de călătorie. Solicitările au rămas fără vreun răspuns din partea Municipalității. Una dintre aceste cereri a fost înaintată în 2010, atunci când cota de TVA a fost majorată de la 19% la 24%. A rămas fără răspuns, iar asta a provocat o influență financiară negativă de 5% în volumul încasărilor obținute din bilete. În prezent TVA-ul a scăzut din nou la 19%.

„Tarifele practicate în prezent de RATB nu asigură recuperarea costurilor de transport efectuate.”

AMRSP-Studiu de oportunitate privind reorganizarea RATB 2016

Principala sursă de finanțare a STB sunt subvențiile aprobate de Consiliul Local.* Suma acestora acoperă noi investiții și diferența de tarif (costul nerecuperat) și a gratuităților. Costurile anuale nerecuperate, de sute de milioane de lei, au un impact major asupra performanței economice a Societății de Transport. Pentru ca STB să poată funcționa, Primăria trebuie să acopere aceste costuri din bani publici. Așa s-a ajuns ca, în 2018, aproape 70% din veniturile STB să fie, de fapt, subvenții. În 2019 procentul a crescut la 80%.

Primăria nu subvenționează doar abonamentele studenților, ale veteranilor de război, ale angajaților de la PMB și ale altor categorii profesionale favorizate, dar și abonamentele nominale și nenominale. Pentru un abonament nominal pe toate liniile, bucureștenii plătesc 50 de lei. Valoarea reală a abonamentului este de 190 lei; diferența dintre cele două reprezintă costul nerecuperat și este subvenționată de PMB.

Categoriile de pasageri care beneficiază de reduceri

Nivelul de subvenționare atât de ridicat și, implicit, costurile reduse de călătorie ar trebui să impulsioneze o creștere a numărului de abonamente vândute. În realitate, însă, acest lucru nu se întâmplă. Condițiile proaste și impredictibilitatea programului îi face pe oameni să renunțe la transportul în comun și să folosească un vehicul propriu. În același timp, gradul de subvenționare își păstrează valoarea ridicată, dar încasările din vânzarea abonamentelor și a biletelor sunt într-un trend descrescător de la un an la altul.

Acest lucru face ca STB să fie din ce în ce mai dependentă de Municipalitate și de subvenții. Astfel se ajunge într-un impas financiar deoarece Primăria uneori întârzie cu plata subvențiilor. De exemplu, în 2014, Primăria a dat RATB-ului o subvenție mai mică cu 10 milioane de lei față de suma totală aferentă acelui an și a plătit diferența abia în 2015. Totodată, deși Societatea de Transport transmite către Primărie un necesar de subvenție, deseori ea primește mai puțin decât cere.

„Pe fondul insuficienței subvențiilor alocate de CGMB, și a unui nivel al tarifelor inadecvat, regia se confruntă cu probleme majore în asigurarea unor servicii de transport la un nivel satisfăcător.”

AMRSP-Studiu de oportunitate privind reorganizarea RATB 2016

Recent, Andrei Creci, directorul STB, a declarat pentru Agerpres că STB a solicitat recent creşterea tarifului de călătorie, în condițiile în care acest lucru ar aduce venituri în plus cu 6-7 milioane de lei. Conform regulamentului, pentru a înainta o astfel de solicitare este nevoie de un studiu de oportunitate care să justifice propunerea de modificare. Am luat legătura cu reprezentații STB pentru a afla dacă a fost întocmit studiul, însă ni s-a refuzat accesul la această informație. Mai mult, propunerea de creștere de la 1.3 la 2.5 lei a fost una „orientativă”, care se bazează pe exemplul orașului Craiova, nicidecum pe o analiză. Inițial director STB Andrei Creci a fost de acord să ne răspundă la întrebări pentru a clarifica subiectul, însă după nu am mai putut să îl contactăm.

„Actuala STB SA nu are atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea tarifului de călătorie, acestea fiind de competenţa Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov (TPBI) şi a Primăriei Municipiului Bucureşti. Aşadar, Directorul General a menţionat [în interviul Agerpres] cu titlu orientativ valoarea de 2,5 lei/călătorie, acest tarif fiind prezentat doar ca un exemplu, fiind tariful practicat în Craiova.”

Socitatea de Transport București

Creșterea tarifului de călătorie ar putea fi un prim pas către câștigarea unui grad de autonomie mai ridicat al STB. Acest lucru, însă, nu poate avea loc fără implementarea altor măsuri, cum ar fi creșterea calității și scăderea poluării. Până atunci, STB se târâie de azi pe mâine, ca tot bucureșteanul în trafic.

*Odată cu transformarea Regiei de Transport în Societate, sumele acordate de PMB nu se mai numesc subvenții, ci compensații. Deoarece, în practică, reprezintă același lucru, în acest articol am folosit termenul „subvenție” pentru claritate.

Editor: Oana Despa
Grafică: Ion Mateș
Sursă cover