Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Știri

VIDEO | “Cu subvenția din ultimii 30 de ani s-ar fi modernizat rețeaua de termoficare de două ori. Prin sistemele individuale, am pus coșuri de fum la geamurile noastre”. Concluzii în dezbaterea „Marele București”

VIDEO | “Cu subvenția din ultimii 30 de ani s-ar fi modernizat rețeaua de termoficare de două ori. Prin sistemele individuale, am pus coșuri de fum la geamurile noastre”. Concluzii în dezbaterea „Marele București”

Banii pe care i-a plătit municipalitatea pentru subvenția la căldură, în ultimii 30 de ani, ar fi permis modernizarea sistemului de două ori, spune prorectorul Universității Politehnice București, Horia Necula. Mai mult, deși alimentarea centralizată cu agent termic este la baza cel mai eficient sistem posibil, nici măcar antreprenorii care au construit în ultimii ani aproape 100.000 de apartamente noi nu au ținut cont de acest aspect și, în loc să monteze centrale de bloc sau de cvartal, au mizat pe centralele de apartamente ale căror coșuri au fost montate lângă geamuri.

“Problema nu este una de specialist. E o problemă de administrație. Nu trebuie să fii specialist că să vezi ce se întâmplă azi în București. Investim sau cheltuim de circa 20-30 de ani subvenții pentru plata căldurii. E un calcul simplu, nu e filozofie, să vedem că banii care s-au cheltuit pentru subvenție        permiteau practic modernizarea de două ori a rețelei de termoficare. Toată subvenția, toți banii noștri, se aruncă în pământ”, a declarat prorectorul Universității Politehnice București si fost decan al Facultatii de Energetica, Horia Necula, în cadrul celei de-a doua dezbateri “Marele București”.

Youtube video

         

În egala măsura, noile construcții apărute in ultimii 30 de ani, nu numai ca nu au fost racordate la sistemul centralizat, dar nu au ținut cont nici de reglementările in vigoare care obliga la crearea unor coșuri comune pentru centralele de apartament.

“S-au construit peste 100.000 de apartamente în București și dacă ne uităm doar din punct de vedere arhitectural vedem la fiecare geam un coș și o instalație exterioară de la aerul condiționat. Așa ceva este greu de întâlnit în alte state. Noi practic am mutat poluarea în casă. Am pus coșuri de fum la geamul nostru. Toate sistemele acestea individuale, adunat, poluează mai mult decât un sistem centralizat. Asta e realitatea și nu o poate contesta nimeni”, mai spune Horia Necula.

              O rețea locala de termoficare in ansamblurile rezidențiale nou-construite ar fi putut să preîntâmpine problemele de poluare cu care se confrunta astăzi Capitala în sezonul rece.  

              “Nimeni nu poate să acuze consumatorul. Problema e tot la autorități, pentru că nu au constituit cadrul legislativ care să impună anumite soluții pentru cartierele acestea, măcar la nivel de centrale de cvartal sau centrale de scară, o termoficare locală, care ar fi putut fi integrată ulterior într un sistem al orașului și cu siguranță nu am fi avut poluarea care este astăzi”, a mai spus prorectorul Universității Politehnice București.

Acesta a fost a doua discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Pe 15 octombrie discutăm cu autoritățile și experții despre clădirile în paragină ale Bucureștiului.


Acest material face parte din seria „Marele București”, un proiect special, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe EstiBucurești.org sau pe Facebook.

FOTO: Inquam Photos/George Călin

CITEȘTE ȘI

VIDEO | “Sistemul de termoficare e ca autostrada București-Constanța. Ce facem când sunt găuri, o luăm pe câmp în drumul spre mare?” Concluzii în dezbaterea „Marele București”

EXCLUSIV | Preluarea ELCEN de către Primăria Generală va costa 218 milioane de euro. Decizia, votată săptămâna viitoare în CGMB

Preluarea ELCEN de către Primăria Capitalei, întârziată din cauza unui raport de evaluare care a costat deja 46.500 de euro

Criza apei calde | ELCEN ia cu împrumut țeavă de la Termoenergetica, după dezastrul de la CET Sud

Dezastru la CET SUD: termocentrala, oprită complet după ce mai multe echipamente au fost inundate

ELCEN, dată în judecată de firma care modernizează CET SUD. Societatea acuză managementul defectuos și avarii la echipamente necontractate

ELCEN a repornit instalațiile vechi de la CET Sud pentru a doua oară în această iarnă. Grupul Energetic 5 nu este autorizat ISCIR

ISCIR a respins de două ori în 2019 cererile de derogare ale ELCEN pentru pornirea instalațiilor vechi de la CET Sud. A autorizat în schimb un echipament din 1969 retras din exploatare din cauza problemelor de mediu

ELCEN închiriază capacități de producție modulare pentru producerea de agent termic. Ministrul Economiei: “Dumnezeu ne ajută, vremea încă este caldă”

Poluare controlată. ELCEN a pornit instalațiile pe păcură de la C.E.T. Progresu

ELCEN, dată în judecată de firma care modernizează CET SUD. Societatea acuză managementul defectuos și avarii la echipamente necontractate

Garda de Mediu a descins la ELCEN. Controalele vizează aparatura de monitorizare a noxelor la coșurile de fum și folosirea păcurii

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.