Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 1 September 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Primăria Sectorului 1 a angajat o casă de avocatură celebră pentru a lupta cu Romprest. Plătește 720.000 de lei pentru 25 de dosare

12
lupta cu Romprest
Foto PS 1

Primăria Sectorului 1 a atribuit în august un contract pentru servicii juridice societății de avocatură Nestor Nestor, Diculescu Kingston Petersen, care urmează să reprezinte administrația locală în lupta în instanță pe care o duce cu operatorul de salubritate Romprest.

Contractul, atribuit printr-o procedură echivalentă achiziției directe, este în valoare de 720.000 de lei. Pentru această sumă, casa de avocatură oferă „asistență și reprezentare juridică acordate autorității publice, în calitate de parte (reclamant/pârât, după caz), în cadrul procedurilor judiciare aflate în curs în fața instanțelor de judecată, respectiv în 25 de dosare, în legătură cu raportul juridic derivat din Contractul nr. J077/S/30.06.2008 de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare”, potrivit anunțului publicat pe SEAP.

CITEȘTE ȘI: A patra încercare a Primăriei Sectorului 1 de a eșalona datoriile către Romprest. Acum este dispusă să plătească în 2 ani, anterior propusese 3

Lupta cu Romprest durează de șase ani. Datorii acumulate de 200 de milioane de lei

Conflictul dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest, operatorul de salubrizare al sectorului, a intrat în al șaptelea an, fără a se fi încheiat. Primăria a încercat, în ultimul an, să pună capăt contractului semnat în 2008, a decis să înființeze o firmă proprie de salubritate și a contractat temporar un alt operator privat, dar o hotărâre judecătorească a menținut Romprest în funcție, cel puțin până la soluționarea definitivă a litigiului.

Între timp, datoria istorică pe care Primăria o are față de companie a ajuns la peste 200 de milioane de lei.

CITEȘTE ȘI: A patra încercare a Primăriei Sectorului 1 de a eșalona datoriile către Romprest. Acum este dispusă să plătească în 2 ani, anterior propusese 3

Conflictul a pornit în 2020, când fosta primăriță Clotilde Armand a suspendat plățile către Romprest, susținând că tarifele contractuale erau nejustificat de mari și că acordul conținea clauze prejudiciabile moștenite de la administrațiile anterioare.

Romprest a răspuns reducând serviciile și dând în judecată Primăria. ompania a depus, în total, 140 de procese și le-a câștigat pe toate, acumulând în timp titluri executorii în valoare de zeci de milioane de lei.

Pe 13 noiembrie 2023, Romprest a pus poprire pe veniturile piețelor din Sectorul 1, pentru a recupera datorii restante, sume descrise de Primărie drept „marginale”, de maximum 12.000 de lei, majoritatea în jur de 2.000 de lei per comerciant. Potrivit avocatului companiei, poprirea pe chiriile din piețe și spațiile comerciale a fost declanșată după ce primarul nu a depus fondurile cerute într-un cont de executare, compania susținând că „a câștigat toate procesele”.

Pe 23 octombrie 2024, Primăria Sectorului 1 a fost, la rândul ei, executată silit, de această dată nu de Romprest, ci de casa de avocatură pe care o angajase în 2021 pentru a lupta cu operatorul de salubritate. Mușat & Asociații a invocat onorarii neplătite de aproximativ 800.000 de euro.

Executorii au sechestrat mașini ale Primăriei, inclusiv autovehicule ale primarului și viceprimarului, dar și o ambulanță și mașini ale pompierilor.

CITEȘTE ȘI: Primăria Sectorului 1 executată silit, pentru că nu a plătit avocații în cazul Romprest. Sechestru pe mașina primarului

Conflictul cu Romprest a fost redeschis în 2025, după ce George Tuță a devenit primar al Sectorului 1. În februarie acel an, edilul a criticat public Romprest pentru deszăpezirea deficitară a străzilor secundare, în ciuda unei taxe de stand-by de 20.000 de euro pe zi plătite companiei.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria plătește zilnic 20.000 de euro, taxă de așteptare pentru deszăpezire. Costurile totale ar putea ajunge la peste 2 milioane de euro

În februarie 2025, Consiliul Local al Sectorului 1 a votat, cu 19 voturi pentru și 5 împotrivă, stingerea unor obligații de plată către Romprest, provenite din titluri executorii. În decembrie același an, Primăria a propus un prim plan de eșalonare pe trei ani pentru datoria istorică atunci estimată la aproximativ 116 milioane de lei, cu o plată inițială de 18 milioane de lei până la finalul anului, urmată de rate eșalonate în 2026-2027. Romprest a refuzat propunerea.

În aprilie 2026, Primăria a revenit cu o nouă propunere: o plată inițială de 36 de milioane de lei, urmată de rate lunare eșalonate pe trei ani, până în 2028, datoria istorică ajungând între timp la aproximativ 184 de milioane de lei. Pe 1 mai, compania a respins și această variantă, declarând că „Sectorul 1 refuză în continuare să își execute obligațiile legale de plată a titlurilor executorii confirmate prin hotărâri judecătorești definitive”, și a redus din nou frecvența curățeniei stradale și a colectării gunoiului. În aceeași zi, Primăria a respins argumentul Romprest, printr-o poziție oficială: „Datoriile istorice nu pot fi folosite ca pretext pentru reducerea curățeniei stradale”.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria vrea să plătească eșalonat datoriile istorice către Romprest. Pentru 2025, propune o plată de 18 de milioane de lei. Dacă operatorul nu acceptă, Primăria va achita 30 de milioane de lei

Primăria Sectorului 1 nu reușește să scape de operatorul de salubritate

Lupta cu Romprest. a continuat în februarie anul acesta, când primarul Tuță a amenințat din nou Romprest, nemulțumit de deszăpezirea insuficientă în noaptea de 1 spre 2 februarie, cerând companiei să scoată pe teren cele 27 de utilaje suplimentare prevăzute contractual și declarând că „este momentul ca lucrurile să se schimbe”.

Pe 20 februarie, Primăria a anunțat penalități de 1,6 milioane de lei pe zi pentru fiecare zi în care străzile rămân necurățate, susținând că Romprest folosise doar 14 utilaje pe drumurile secundare, față de cele 39 prevăzute în contract, lăsând nedeszăpezite circa 20% din străzile secundare; Poliția Locală a aplicat, separat, o amendă de 60.000 de lei.

În aceeași lună, a fost prima dată când Primăria a anunțat că, din punctul său de vedere, contractul cu Romprest expiră pe 30 iunie 2026, nu în 2033, și că primarul Tuță intenționează să caute un alt operator.

Romprest a insistat că are contract până în 2033 și a avertizat că o reziliere unilaterală ar putea expune bugetul local la prejudicii de peste un miliard de lei. Compania a dat în judecată Primăria, la Tribunalul București, pe 16 februarie, cerând clarificarea statutului legal al Actului Adițional nr. 6.

Pe 19 februarie, Consiliul Local a împuternicit, în unanimitate, primarul Tuță să notifice instituțiile și părțile interesate cu privire la expirarea contractului la 30 iunie 2026.

În aprilie 2026, Consiliul Local a stabilit înființarea unei firme proprii de salubritate, Urbanzor SRL, deținută integral de sectorul public: 90% Consiliul Local, 10% Direcția de Utilități Publice. Firma urma să preia curățenia stradală și deszăpezirea, în timp ce colectarea gunoiului menajer avea să fie scoasă separat la licitație.

Urbanzor SRL are un capital social de doar 500 de lei, dar necesită o investiție planificată de aproximativ 98 de milioane de lei în utilaje.

CITEȘTE ȘI: Firma de salubritate a Primăriei Sectorului 1 va avea capital social de 500 de lei și va face investiții de 98 de milioane de lei

Pe 12 mai 2026, Judecătoria Sectorului 1 a respins ca inadmisibilă fără a analiza fondul cauzei cererea Romprest prin care compania contesta valabilitatea Actului Adițional nr. 6, cel care reduce durata contractului cu 7 ani. Primăria a interpretat decizia drept o confirmare a faptului că, potrivit ei, contractul expiră pe 30 iunie 2026.

Chiar în aceeași zi, compania a acuzat Primăria că a mințit într-un comunicat, susținând că instanța „nu a analizat fondul cauzei” și că respingerea ca inadmisibilă nu confirmă data de 30 iunie 2026 drept final al contractului, Romprest menționând, separat, o datorie de peste 56 de milioane de lei în facturi neplătite.

CITEȘTE ȘI: Romprest acuză Primăria Sectorului 1 că a mințit într-un comunicat: Instanța nu a stabilit „finalul” contractului la 30 iunie 2026 

Tot în mai, Consiliul Local a aprobat o procedură de negociere directă pentru un operator privat care să preia temporar salubrizarea, în timp ce firma proprie, Urbanzor, se pregătea să devină operațională. Situația anunțată era una fără precedent: de la 1 iulie, două companii, Romprest, care refuza să plece, și un nou operator privat, contractat de Primărie, urmau teoretic să colecteze gunoiul și să curețe aceleași străzi, fără să fie clar cum avea să funcționeze practic coexistența.

Pe 10 iunie, Primăria a anunțat că Blue Planet va prelua temporar salubrizarea, pentru maximum 12 luni, printr-un contract de aproximativ 18,9 milioane de euro (95,5 milioane de lei), câștigat prin negociere accelerată, în fața ofertelor REBU și Brantner.

Pe 12 iunie, Romprest a obținut, în instanță, anularea notificării trimise de Consiliul Local pe 26 februarie 2026, prin care sectorul anunța încheierea contractului — dar instanța a respins, separat, cererea Romprest de a declara nelegală chiar Hotărârea de Consiliu Local nr. 24/2026, pe care se baza acea notificare.

CITEȘTE ȘI: Romprest anulează în instanță notificarea Consiliului Local a Sectorului 1 privind încheierea contractului de salubritate de la 30 iunie. Primarul George Tuță: Instanța a confirmat legalitatea hotărârii CL de încetare a relației contractuale

Pe 30 iunie 2026, chiar în ziua în care contractul cu Romprest trebuia să expire, Tribunalul București a suspendat actele administrative ale Consiliului Local prin care se anunța și se aproba încetarea relației contractuale.

Ca urmare, Romprest a rămas operatorul de salubrizare al Sectorului 1 începând cu 1 iulie 2026, iar contractul cu Blue Planet, deja semnat, în valoare de aproape 19 milioane de euro, a rămas suspendat, fără a intra în vigoare, până la soluționarea definitivă a litigiului. Potrivit relatării, instanța nu s-a pronunțat pe durata contractului Romprest, ci doar a suspendat efectele actelor administrative ale Primăriei.

Prin urmare, lupta cu Romprest continuă.

CITEȘTE ȘI: Romprest rămâne operatorul de salubrizare al Sectorului 1 de la 1 iulie. Contractul cu Blue Planet se suspendă, până la soluționarea litigiului

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect

Record spectatori la BIAS 2026 450.000 de persoane
ArticoleEvenimentMain

Număr record de spectatori la BIAS 2026: 450.000 de persoane prezente la show-ul de la Aeroportul Băneasa

Ediția aniversară a Bucharest Internațional Air Show & General Aviation Exhibition (BIAS...

Sectorul 2 50.000 de euro Festivalul Unfinished 2026
ArticoleMainPrimărie

Sectorul 2 va contribui cu 50.000 de euro la bugetul Festivalului Unfinished 2026

Sectorul 2 ar urma să contribuie cu aproximativ 50.000 de euro pe...