Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 6 July 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedPrimărie

A patra încercare a Primăriei Sectorului 1 de a eșalona datoriile către Romprest. Acum este dispusă să plătească în 2 ani, anterior propusese 3

15
datoriile către Romprest

Primăria Sectorului 1 încearcă pentru a patra oară în ultimul an și jumătate să eșaloneze datoriile istorice către Romprest, pe care administrația locală le-a acumulat în urma celor peste 140 de procese pierdute din 2020 încoace.

Restanțele totale se ridicau în aprilie, când a avut loc anterioara încercare, la 184 de milioane de lei. Primăria Sectorului 1 menționează în proiectul de hotărâre prin care este propus acordul de eșalonare că a plătit până acum 66,8 milioane de lei în 2025 și alte 36 de milioane de lei în 2026.

Dar, atât timp cât suma nu este achitată integral, executările silite continuă, iar valoarea exactă a creanțelor rămase se modifică permanent, pe măsură ce executorii distribuie sumele recuperate. Potrivit unor surse, în aceste condiții, datoria totală ar fi ajuns deja la 200 de milioane de lei.

De aceea, administrația locală propune din nou Romprest un acord de plată prin care cere companiei să renunțe la penalitățile viitoare, dobânzi și alte cheltuieli generate de executările silite.

Primăria speră ca datoriile către Romprest să fie plafonate

Noul acord este aproape identic cu cele propuse anterior și care au fost respinse de Romprest și propune:

a. plafonarea, la data semnării Acordului de plată, a creanţelor certe, lichide şi exigibile ale Sectorului 1 al Municipiului București față de Compania Romprest Service S.A., rezultate din titlurile executorii având ca izvor Contractul de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubrizare nr. ]077/S/30.06.2008, potrivit dosarelor de executare silită aflate pe rolul executorilor judecătoreşti, conform Anexei nr. | la prezentul Acord de plată;

b. plafonarea, la data semnării Acordului de plată, a pretențiilor Romprest, care fac obiectul litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată, reprezentând pretinse obligații de plată accesorii aferente creanţelor certe, lichide şi exigibile indicate la lit. a) de mai sus, nerecunoscute de către Sectorul | până la comunicarea titlului executoriu;

c. stingerea creanţelor certe, lichide şi exigibile ale Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti față de Compania Romprest Service S.A., rezultate din titlurile executorii având ca izvor Contractul de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubrizare nr. J077/$/30.06.200$, potrivit dosarelor de executare silită aflate pe rolul executorilor judecătoreşti, conform Anexei nr. 1 la prezentul Acord de plată;

d. vocaţia stingerii, prin acte adiţionale la prezentul Acord de plată, a pretențiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) de mai sus și plafonate potrivit art. 7 din același Acord”, se arată în acordul de plată ce va fi supus dezbaterii Consiliului Local al Sectorului 1 în ședința din 9 iulie.

Acordul trebuie acceptat până pe 15 iulie

Documentul cere Romprest să accepte plata eșalonată până pe 15 iulie. În schimb, Sectorul 1 se obligă să achite întreaga datorie în tranșe lunare, pe parcursul a doi ani bugetari consecutivi. În acordul anterior, refuzat de compania de salubritate, Primăria propunea ca plata să fie realizată în trei ani bugetari.

„Romprest renunță expres, neechivoc şi irevocabil la dreptul de a calcula și solicita dobânzi, penalităţi, cheltuieli de executare silită şi/sau actualizări calculate în executarea silită sau orice alte accesorii aferente creanţelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) din prezentul Acord de plată, începând cu data semnării acestuia.

Sectorul 1 se obligă să achite Romprest creanţa determinată potrivit art. 2 din prezentul Acord de plată în mod eşalonat, în tranșe lunare, pe o perioadă de 2 (doi) ani bugetari consecutivi.

Art. 2 – (1) Acordul de plată aprobat potrivit art. 1 este supus acceptării Companiei Romprest Service S.A. până cel târziu la data de 15 iulie 2026.

(2) În cazul neacceptării acordului de plată în termenul prevăzut la alin. (1), dispoziţiile art. | nu mai produc efecte juridice”, se mai arată în document.

Totuși, există și unele diferențe față de acordul anterior, prin faptul că nu mai stabilește o sumă fixă ce urmează să fie achitată și nici valoarea ratelor lunare. Documentul explică faptul că acestea nu pot fi calculate în prezent, deoarece dosarele de executare sunt încă active, iar cuantumul creanțelor se modifică permanent. Graficul de plată și valoarea fiecărei tranșe vor fi stabilite doar la momentul semnării acordului, în funcție de suma rămasă efectiv de achitat.

De asemenea, este redusă perioada de eșalonare de la 3 la 2 ani.

Patru încercare de a eșalona datoriile către Romprest

Aceasta este a patra încercare a administrației conduse de George Tuță de a încheia un acord cu Romprest.

Prima a avut loc în decembrie 2025, când Consiliul Local a propus plata eșalonată a aproximativ 116 milioane de lei până în 2027, cu o plată inițială de 18 milioane de lei și renunțarea de către operator la dobânzi și cheltuieli de executare. Romprest a refuzat oferta.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria vrea să plătească eșalonat datoriile istorice către Romprest. Pentru 2025, propune o plată de 18 de milioane de lei. Dacă operatorul nu acceptă, Primăria va achita 30 de milioane de lei

A doua încercare a venit la începutul anului 2026, printr-o nouă hotărâre de Consiliu Local care modifica mecanismul de plată, dar păstra aceeași filozofie: plafonarea penalităților și stingerea eșalonată a creanțelor. Nici această variantă nu a fost acceptată de companie.

CITEȘTE ȘI: Primăria Sectorului 1 cere din nou Romprest să accepte reeșalonarea plății datoriilor istorice și să renunțe la alte pretenții financiare. Anterior, compania a refuzat

La sfârșitul lunii aprilie, Primăria a formulat o a treia propunere. De această dată, administrația era dispusă să plătească imediat 36 de milioane de lei, iar diferența până la aproximativ 184 de milioane de lei – reprezentând 84 de milioane de lei creanțe și circa 100 de milioane de lei penalități – urma să fie achitată în rate până în 2028. Și această ofertă a fost respinsă de Romprest.

CITEȘTE ȘI: Romprest respinge propunerea Sectorului 1 de a plăti eșalonat datoria istorică de peste 184 de milioane de lei și anunță din nou va strânge mai rar gunoiul de pe străzi

Un conflict care a început în 2020

Conflictul dintre Primăria Sectorului 1 și operatorul de salubritate Romprest a început în 2020, după ce Clotilde Armand și-a început mandatul de primar.

Atunci, aceasta a decis sistarea temporară a plăților pentru ridicarea gunoiului de pe străzi. Clotilde Armand considera că nivelul plăților aferente contractului de salubritate multianual pe care operatorul de salubritate îl are cu Primăria Sectorului 1 încă din 2008 este nejustificat de mari.

În replic, Romprest a oprit temporar ridicarea gunoiului de pe străzi și, ulterior, a dechis 140 de procese împotriva Primăriei Sectorului 1.

Unul dintre acestea, având ca obiect „executare contract administrativ”, a fost demarat în ianuarie 2021, potrivit Justnews.ro

Romprest Service SA a dat în judecată Consiliul Local Sectorul 1, Unitatea Administrativ-Teritorială a Sectorului 1 al Municipiului București (SUATS1) și Primarul Sectorului 1. Compania a câștigat 140 de procese și acum mai are de recuperat de la bugetul local datorii totale de 116 milioane de lei.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria vrea să plătească eșalonat datoriile istorice către Romprest. Pentru 2025, propune o plată de 18 de milioane de lei. Dacă operatorul nu acceptă, Primăria va achita 30 de milioane de lei

Conflctul a reînceput în vara anului trecut, după ce primar a devenit George Tuță. Atunci Consiliul Local a limitat numărul de utilaje în așteptarea zăpezi la doar 10, în loc de 40 cât erau menționate în contractul semnat cu Romprest în 2008.

Primăria Sectorului 1 a plătit către Romprest, încă din 15 noiembrie 2024 și până pe 15 martie 2025, câte 20.600 de euro pe zi, taxă de așteptare pentru utilajele pregătite pentru deszăpezire. În total, pentru cele 120 de zile în care a nins, de fapt, foarte puțin, instituția publică a achitat 2.480.280 de euro în total.

Alte 2,5 milioane de euro au fost plătite, doar pentru ca utilajele să „stea în așteptare”, și în iarna 2023-2024.

Plata s-a făcut pentru 40 de utilaje „blocate” de către Romprest în așteptarea zăpezii. Compania de salubritate a prevăzut că „utilajele cuprinse în acest program, pentru care se vor deconta ore de așteptare nu pot executa alte servicii decât cu acordul Primăriei Sectorului 1”.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria plătește zilnic 20.000 de euro, taxă de așteptare pentru deszăpezire. Costurile totale ar putea ajunge la peste 2 milioane de euro

În octombrie, Consiliul Local a reintrodus „taxa de așteptare” a zăpezii, invocând faptul că este o obligație impusă de lege. Totuși, primarul George Tuță a declarat că Primăria este dispusă să plătească doar pentru 10 utilaje, despre care spune că este minimul impus de lege.

Romprest a invocat faptul că în contractul pe care îl are cu Sectorul 1 încă din 2008 sunt prevăzute 40 de utilaje.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Consiliul Local a reintrodus „taxa de așteptare” a zăpezii: utilajele sunt plătite, chiar dacă nu ninge. Tuță: Ne obligă legea

În cele din urmă, după mai multe negocieri, în noiembrie anul trecut, Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat programul de deszăpezire pentru iarna 2025-2026, cu o găselniță care să împace ambele tabere:

Primăria a fost de acord să plătească „taxă de așteptare a zăpezii” tot pentru 40 de utilaje, cum prevedea inițial contractul, dar cu amendamentul că dacă nu ninge, restul de 30 de utilaje să fie folosite pentru suplimentarea programului de curățenie stradală.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Programul de deszăpezire a fost aprobat de Consiliul Local. Este reintrodusă taxa de așteptare a ninsorii. Dacă nu ninge, 30 de utilaje vor fi folosite pentru curățenie

Cea mai recentă problemă cu care Sectorul 1 s-a confruntat a fost de a deszăpezirii străzilor. La ultima ninsoare puternică din București, cea din noaptea de 1 spre 2 februarie, George Tuță a amenință din nou compania de salubrizare Romprest.

„Este ora 06:00 și suntem pe teren de peste nouă ore, însă situația nu este deloc bună. Multe străzi încadrate în urgența 0 și 1 sunt încă acoperite de zăpadă, iar pe foarte puține străzi secundare din urgența 2 s-a intervenit până în acest moment.

La ora 01:00, am solicitat operatorului suplimentarea intervenției cu cele 27 de utilaje prevăzute în contract, însă acest lucru nu s-a întâmplat”, a transmis la acel moment edilul.

CITEȘTE ȘI Sector 1 | Primarul Tuță amenință din nou Romprest, supărat că străzile nu au fost dezăpezite la timp: „Este momentul ca lucrurile să se schimbe”

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.