În București, civilizația urbană se măsoară, din nou, în numărul de stâlpișori și bariere care legitimează haosul auto. Primăria Capitalei a anunțat cu emfază că „civilizează” aleea din Parcul Herăstrău care pornește din Șoseaua Nordului, o zonă sufocată în prezent de mașini parcate de-o parte și de alta. Traducerea liberă a acestei noi etape din „războiul parcării” dus deja de decenii în București? Mașinile nu vor dispărea din parcul monument-istoric ci dimpotrivă, autoritatea locală va amenaja 527 de locuri de parcare albastre, cu plată și barieră.
UPDATE: Primarul general Ciprian Ciucu a transmis clarificări referitoare la implicarea sa în proiectul parcării din Parcul Herăstrău.
Edilul a precizat că „habar nu aveam eu de trecutul acestei dezbateri. Ideea ca am făcut vreun compromis cu Hubert Thuma este o invenție. Nu am vorbit cu Hubert Thuma de luni zile. E și asta o formă de presă…”
Pentru a înțelege cum am ajuns la această capitulare administrativă în „războiul parcării”, pe care o putem numi lejer „Compromisul Ciucian”, trebuie să derulăm filmul înapoi până în luna iunie a anului 2023.
Această normalitate, care alinia accesul auto la normele legale, adică fără autoturisme în spațiile verzi, a fost, însă, o „minune” care a durat fix o zi și câteva ore.
Imediat după anunțarea interdicției, Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, condamnat în 2014 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție, a declanșat o veritabilă dramoletă publică.
Thuma, pe atunci și președinte interimar la PNL București, s-a văitat pe rețelele de socializare, invocând soarta tragică a bătrânilor care nu mai puteau fi aduși cu mașina direct pe bănci și, mai ales, a angajaților cu „program atipic” din zona de nord a parcului, care terminau munca noaptea și aveau nevoie să ajungă repede acasă, de preferat, pe tocuri.
Într-un elan de populism, liderul PNL a pus restricțiile pe seama lipsei de respect pentru cetățeni și pentru economie.
Rezultatul lamentațiilor ilfovene nu s-a lăsat așteptat: primarul general de la acea vreme, Nicușor Dan, a cedat rapid presiunilor, cel mai probabil din cauza majorității PSD-PNL din Consiliul General, și a dispus imediat reluarea traficului auto pe aleile restaurantelor și cluburilor de fițe.
Acum, în august 2026, vedem deznodământul. Deși planul inițial al PMB viza doar consolidarea malurilor Lacului Herăstrău, primăria lui Ciprian Ciucu a anunțat extinderea proiectului sub umbrela unor „amenajări peisagistice”.
Concluzionând, este o victorie târzie, dar definitivă, a retoricii lui Thuma, implementată acum sub semnătura administrației Ciucu. Totul, evident, în slujba restaurantelor și cluburilor de fițe din zona Șoselei Nordului. Dacă, odinioară, vechea nomenclatură comunistă se izolase în Cartierul Primăverii de vizavi, protejată de bariere și de miliție, astăzi asistăm la o mutație a aceluiași fenomen.
Noua nomenclatură politico-economică și-a găsit refugiul de cealaltă parte, în Herăstrău, iar administrația locală nu face decât să le asigure confortul.
În loc să redea spațiul verde bucureștenilor de rând, PMB transformă un monument istoric într-o uriașă parcare pusă în slujba unor afaceri private, trasată regulamentar, pentru „noii tovarăși” care suferă de la mersul pe jos, ca săracii.
