Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Mediu

Capitala sub cod roșu economic: pierderi în HoReCa, infrastructură suprasolicitată, șantiere oprite și amenzi ITM pentru angajatori din cauza caniculei

Capitala sub cod roșu economic: pierderi în HoReCa, infrastructură suprasolicitată, șantiere oprite și amenzi ITM pentru angajatori din cauza caniculei
Capitala sub cod roșu economic. FOTO: Inquam Photos / Tudor Pana

Avertizările meteorologice de caniculă de tip cod roșu emise pentru Capitală activează un set de obligații legale stricte pentru mediul privat și instituțiile de stat. Ordonanța de urgență 99/2000 definește temperaturile extreme drept valorile exterioare ale aerului care depășesc 37 de grade Celsius. O altă condiție legală se îndeplinește atunci când indicele temperatură-umiditate depășește pragul critic de 80 de unități. Angajatorii au obligația directă să intervină pentru a nu pune în pericol viața salariaților iar Inspectoratul Teritorial de Muncă(ITM) deține prerogativele pentru a efectua controale inopinate iar amenzile pot ajunge până la 2.500 de lei.

Capitala sub cod roșu de caniculă

Ordonanța de urgență 99/2000 stabilește că „în perioadele cu temperaturi ridicate extreme angajatorii trebuie să asigure condiții minime pentru menținerea stării de sănătate a salariaților”. Măsurile principale vizează condițiile de la locul de muncă. Spațiile trebuie să beneficieze de ventilație artificială iar salariații expuși la soare trebuie să primească perioade lungi de repaus. Aceste pauze se petrec exclusiv în spații umbrite iar companiile au datoria să distribuie zilnic apă minerală sau plată. Cantitatea legală prevăzută variază între doi și patru litri pentru fiecare persoană, la un schimb de lucru.

Angajatorii trebuie să ofere echipament individual de protecție iar legea forțează anumite sectoare industriale să asigure și accesul la dușuri.

Capitala sub cod roșu. Prevenția medicală și suspendarea activității

Legea prevede posibilitatea schimbării locului de muncă pentru persoanele cu afecțiuni cronice, dacă un medic de medicina muncii solicită acest lucru. În plus, firmele au obligația să asigure transportul imediat la cea mai apropiată unitate medicală pentru salariații afectați de șoc termic.

OUG 99/2000 stipulează măsuri și cu privire la durata zilei de lucru, prin eșalonarea programului. Salariații muncesc dimineața până la ora 11:00 iar activitatea se reia abia după ora 17:00, odată cu scăderea disconfortului termic.

Legea permite inclusiv întreruperea totală a lucrului. Cele mai afectate de caniculă sunt companiile de construcții, firmele de salubritate și operatorii HoReCa. Aceeași ordonanță mai stabilește că timpul de lucru neefectuat trebuie recuperat iar legea oferă un termen de șase luni pentru orele pierdute din cauza caniculei.

În plus, echipele de control de la ITM au prerogative să oprească activitatea pe șantierele care încalcă normele. Inspectorii vizează registrele de distribuție a apei și analizează orarul de lucru. Pentru nereguli, companiile sau instituțiile riscă amenzi cuprinse între 1.500 de lei și 2.500 de lei. În plus, salariații au posibilitatea să depună plângeri formale dacă firmele refuză să distribuie apă sau să scurteze programul în caz de caniculă.

CITEȘTE ȘI FOTO | Restricții pe Pasajul Basarab, de astăzi: sensul Șos. Titulescu – Șos. Grozăvești este închis pentru o lună. Cum se circulă pe pod

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.