Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 13 May 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainTransport

Documentația tehnico-economică pentru Autostrada București-Alexandria a fost avizată de Ministerul Transporturilor, în ciuda controverselor privind traseul prin cetatea lui Burebista

14
traseul prin cetatea lui Burebista
Autostrada București-Alexandria. Randare

Documentația tehnico-economică pentru Autostrada București-Alexandria a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și infrastructurii, a anunțat marți secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

Buletin de București a scris despre faptul că traseul viitorului drum de mare viteză a fost construit cu ignorarea aproape totală a faptului că trece prin cetatea lui Burebista și distruge un sit arhiteologic de importanță națională.

Drumul de mare viteză va avea 74,2 km

Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a menționat că autostrada București-Alexandria este un proiect strategic pentru sudul României, care va contribui la dezvoltarea economică a județelor Ilfov, Giurgiu și Teleorman, la creșterea siguranței rutiere și la reducerea timpilor de deplasare.

„Totodată, va asigura conexiuni rapide cu Autostrada Bucureștiului A0, cu viitoarea Autostradă București – Giurgiu (A5) și cu rețeaua națională de drumuri de mare viteză către Craiova și vestul țării. Acest proiect va însemna investiții, locuri de muncă și oportunități noi de dezvoltare pentru întreaga regiune.

Urmează avizarea în Consiliul Interministerial şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Guvernul României și întocmirea caietului de sarcini și lansarea licitației pentru proiectare și execuție lucrări”, a precizat Ionel Scrioșteanu.

Principalele caracteristici ale Autostrăzii București – Alexandria sunt:

  • 74,2 km lungime traseu, 2 benzi de circulație/sens, bandă de urgență, acostament
  • 65 pasaje, poduri și viaducte, dintre care pasajele peste Argeș și Vedea sunt cele mai lungi (994 metri, respectiv 1153 metri), iar lungimea totală a lucrărilor de artă însumează 10,8 km;
  • 10 noduri rutiere:
    • Nod 1 (km 2+800) – București, legătură A0 km 78+957 și Drumul Radial 10 – Măgurele Expres;
    • Nod 2 (km 9+392) – Mihăilești, legătură DJ412A;
    • Nod 3 (km 12+818) – Mihăilești, Iepurești, legătură cu viitoarea Autostradă București – Giurgiu A5;
    • Nod 4 (km 15+710) – Stâlpu, legătură DN6 (E70);
    • Nod 5 (km 25+950) – Letca Noua, legătură DN61;
    • Nod 6 (km 36+256) – Letca Veche, legătură DJ601D;
    • Nod 7 (km 44+239) – Tunari, legătură DJ503;
    • Nod 8 (km 59+626) – Vităneşti, legătură DN6(E70);
    • Nod 9 (km 69+759) – Alexandria, legătură DJ504;
    • Nod 10 (km 75+365) – Alexandria, legătură DN6F(E70) km 9+301

Durata de execuție a lucrărilor este de 33 luni, iar sursa de finanțare este preconizată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027, viitorul program financiar european și bugetul de stat.

„Traseul va traversa U.A.T.-urile: 𝗜𝗹𝗳𝗼𝘃 – Dărăști, Măgurele, 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂 – Mihăilești, Iepurești, Bulbucata, Letca Noua, Ghimpați, 𝗧𝗲𝗹𝗲𝗼𝗿𝗺𝗮𝗻 – Bujoreni, Botoroaga, Drăgăneşti-Vlasca, Băbăița, Măgura, Orbeasca, Alexandria, Mavrodin, Buzesc”, a precizat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.

Controversele privind autostrada care trece prin cetatea lui Burebista

Buletin de București a scris că noua autostradă București-Alexandria, A6, distruge trei păduri și unul dintre cele mai importante situri arheologice românești, cetatea lui Burebista de la Argedava.

Arheologul Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii, care a dat anul trecut aviz favorabil pentru traseul drumului de mare viteză, și a celor care au elaborat studiul de fezabilitate.

Fundația Eco-Civica a contestat, la rândul său, în instanță avizul de mediu dat în martie anul acesta de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).

Cele două părți acuză că traseul A6 trece prin toate pădurile întâlnite și prin zona de protecție a Cetății Argedava, „o zonă inestimabilă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din tot sudul țării și Valea Argeșului, zonă care nici măcar nu a apucat să fie cercetată decât în mică măsură”.

CITEȘTE ȘI: Autostrada care distruge cetatea lui Burebista și toate pădurile pe care le întâlnește. Controversatul drum de mare viteză București-Alexandria

Într-o explicație oferită Buletin de București, CNAIR a precizat că traseul autostrăzii nu va fi modificat, deoarece a fost elaborat în urma unei proceduri complexe, care a luat în calcul toate aspectele negative ale construcției unui drum de mare viteză între București și Alexandria.

CITEȘTE ȘI: Traseul autostrăzii București-Alexandria nu va fi revizuit, în ciuda avertismentelor că distruge cetatea lui Burebista. Explicațiile CNAIR

În răspunsul oferit Buletin de București, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate menționează că a fost analizat impactul autostrăzii București-Alexandria atât asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar cât și asupra ecosistemelor din zonă în vederea reducerii/eliminării tuturor tipurilor de impact identificate, susceptibile să afecteze aria naturală protejată Râul Vedea, prin care trece drumul de mare viteză.

CITEȘTE ȘI: De ce a fost de acord Agenția Națională pentru Mediu ca autostrada București-Alexandria să treacă printr-o arie naturală protejată. Drumul afectează și cetatea lui Burebista

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.