Femeile reprezintă 51,5% din populația României, în timp ce în forurile decizionale și spațiul urban bucureștean reflectă o dominație masculină cronică. Sistemul administrativ exclude sistematic femeile din nomenclatorul stradal, din denumirile instituțiilor de învățământ și din funcțiile de conducere ale Capitalei.
Cel mai recent exemplu este cel al disidentei Monica Lovinescu. În plus, spațiul public funcționează ca un muzeu dedicat puterii masculine. Bărbații au scris istoria administrativă, iar liderii politici au omagiat, prin deciziile lor, aproape exclusiv alți bărbați, de-a lungul timpului.
Din toată Capitala, registrul urban indică rapid în mintea oricui doar patru artere principale cu nume de femei, respectiv Doamna Ghica, Regina Maria, Elisabeta și Doina Cornea, mai nou.
Nomenclatorul stradal feminin mai include actrițe precum Agatha Bârsescu, Aura Buzescu, Frosa Sarandy, Anda Călugăreanu și Aristizza Romanescu. Alte străzi amintesc de figuri istorice pe care societatea le reține adesea strict prin prisma relației lor cu bărbați celebri.
Nomenclatorul stradal: exemple de străzi ce au denumiri feminine
Până ne imaginăm ce-ar putea fi, hai să vedem unde suntem acum. Iată câteva evidențieri de nume de femei de pe lista străzilor (click pe link-uri să aflați mai multe despre ele):
Actrițe
- Str. Agatha Bârsescu
- intr. Anda Călugăreanu
- Str. Aristizza Romanescu
- Str. Aura Buzescu
- Str. Frosa Sarandy
Figuri Istorice și Nobiliare
- Str. Ana Davila (soția medicului Carol Davila, filantroapă)
- Str. Ancuța Băneasa (figură istorică legată de zona Băneasa)
- Str. Doamna Ghica
- Str. Doamna Oltea (mama lui Ștefan cel Mare)
- Str. Doamna Stanca (soția lui Mihai Viteazul)
- Str. Doamnei
Eroine și Activiste
- Str. Ecaterina Teodoroiu (eroină din Primul Război Mondial, are și o Intrare)
- Str. Ecaterina Varga (luptătoare pentru drepturile țăranilor)
Alte denumiri feminine
- Str. Alexandrina
- intr. Angelinei
- Str. Măriuca
- Str. Iordana.
N-avem o stradă Maria Tănase în Tineretului, dar avem Smaranda Brăescu în Aviației (prima femeie parașutist din România) și Aura Buzescu în Vatra Luminoasă.
Ce alte femei ar merita un loc în nomenclatorul stradal din București
Poate Ana Aslan (unul din pionerii geronotologiei) sau Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din România? Cecilia Cuțescu-Storck, prima femeie profesor la o universitate din domeniul artelor din Europa (și prima care a făcut artă murală în România!), sau Sofia Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați?
Sarmiza Bilcescu, prima româncă avocat, sau Calypso Botez (cât de bine sună acest nume, activistă pentru drepturile femeilor?
Iar acum întrebarea de 100 de puncte
Numește repede o școală cu nume de femeie din București, că universități (fie de stat sau particulare) cu nume de femei avem fix zero în toată țara la acest nivel.
În plus, doar 11 din cele 374 de unități de învățământ de stat din București au nume de femei, adică 2.94% din total. Sunt șase școli, două colegii și două grădiniție, iată-le pe toate:
- Şcoala Gimnazială „Pia Brătianu” (soția lui Ion C. Brătianu și mama viitorilor prim-miniștri ai Ion I.C. Brătianu și Vintilă I.C. Brătianu)
- Şcoala Gimnazială „Elena Văcărescu” (prima poetă primită în Academie)
- Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti” (prima femeie gazetar din România)
- Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta” (cunoscută și pentru c-a fost „Mama Răniților” în primul război mondial dar și pentru că a publicat sub pseudonimele Carmen Sylva și Dito und Idem)
- Şcoala Gimnazială „Principesa Margareta” (cea mai mare dintre cele 5 fete ale Regelui Mihai I)
- Grădiniţa „Hillary Clinton”
- Şcoala Gimnazială „Sfinţii Constantin Şi Elena”
- Şcoala Gimnazială „Regina Maria” (mama regelui Carol al II-lea, care a scos-o din viața politică după moartea lui Ferdinand și a cam exilat-o între Balcic și Bran)
- Colegiul Naţional „Elena Cuza” (multe activități caritabile și socioculturale)
- Colegiul Național „Iulia Hașdeu” (fiica lui B. P. Hașdeu)
- Liceul Special Pentru Deficienţi De Auz „Sfânta Maria”
Asta dacă nu punem la socoteală și Scufița Roșie și Maica Domnului, caz în care ar fi… 13. De menționat este că au mai fost străzi care purtau nume de femei în trecut – Ana Ipătescu, Zoe Grant sau Lidia Bazilescu.
Cercetătorul Mihai Stelian Rusu preciza, în 2020, că „în București, femeile reprezintă 6% din totalul străzilor numite după persoane; în Paris, Roma și Viena avem între 7 și 8%; în Varșovia procentul urcă la 11%, iar în Hamburg este 14%”.
Poate că ponderea mică a femeilor care dau nume de străzi nu este totuși cauzată în totalitate de discriminarea structurală și istorică pe care au suferit-o femeile? Hai să vedem cum au apărut numele de străzi: aflăm de la Irina Stănculescu (din „Apariția și Evoluția Denumirilor De Străzi Din București”) că:
- În absența numelor de străzi și a numerelor de casă, identificarea locului se făcea prin raportarea la persoane: se spunea că cineva locuiește „lângă Armean aprod”, în casa cuiva sau „peste drum de boierul X”.
- Vechile nume de străzi nu erau „nume proprii” în sens modern, ci descrieri ale unor realități vizibile, ce puteau fi caracteristici fizice (Ulița Mare, Ulița Mică, Podul de Pământ), puncte de convergență (biserici – Biserica Albă, fântâni – Puțul cu tei, hanuri sau foișoare, destinații: Drumul Târgoviștii, Podul Mogoșoaiei (către Brașov), ocupații și bresle – Ulița Bărbierilor, Căldărarilor, Șelarilor sau proprietari de terenuri: Ulița Mântulesei, Ulița Spătarului.
- Deși autoritățile introduceau nume noi în secolul 19, vechile denumiri au persistat mult timp în memoria colectivă, locuitorii solicitând uneori schimbarea numelor care nu mai reflectau realitatea etnică sau socială a zonei.
Neconcludent: într-adevăr, numele erau mai descriptive, mai utilitare, dar trăsăturile ce țin de ocupații sau proprietari erau moștenite de la structura patriarhală.
Femei care au titlul de „Cetățean de Onoare” al Bucureștiului
Continuăm căutarea femeilor în spațiul public și ne aplecăm asupra listei cetățenilor de onoare ai Capitalei. Din totalul de 339 de cetățeni de onoare ai Bucureștiului, 109 sunt femei (32%), iar 230 bărbați. Iată distribuția celor 109 femei pe categorii:
- 56 (adică 51%) sunt sportive (20 de handbaliste, 13 voleibaliste, 10 canotoare, 4 spadasine, 4 gimnaste, 4 care s-au remarcat la atletism , o tenismenă – constănțeanca Simona Halep).
- 41 sunt din zona culturală (15 din teatru, 24 din muzica, o prozatoare și o pictoriță).
Restul de 12 femei din lista sunt din domeniul medicinei (9), apoi câte una din zona politică, științifică (biologie) și administrativă (consilier local în educație).
Cele mai multe titluri pentru femei au fost acordate de prima femeie primar
Jucătoarele de handbal au primit titlul de „Cetățean de Onoare” în anul 2016, după ce Bucureștiul marca o premieră – primul primar femeie, în persoana Gabrielei Firea. Consiliul General dominat de majoritate PSD a „uns” pe 25 august 2016, dintr-o bucată, jucătoarele de la CSM București, echipele de volei și handbal feminin, plus alte sportive, campioane olimpice la spadă sau gimnastică.
Simona Halep a primit titlul abia în 2017, iar prima sportivă care l-a primit a fost Nadia Comăneci, urmată de Gabi Szabo (în 1997) și Violeta Beclea Szekely în 1997. Iolanda Balaș a primit și ea titlul, în 2011, cu 5 ani înainte să moară. A mai fost un calup de 12 sportive în 2000, când Traian Băsescu era primar, în contextul Jocurilor Olimpice de la Sydney.
Tot Traian Băsescu a mai „păstorit” un calup de 10 interprete de muzică populară în 2001, cărora le-a oferit titlul de Cetățean de Onoare pentru „au slujit cu talent, credință şi devotament folclorul romanesc si muzica populara românească”. Irina Loghin li s-a alăturat în 2019. Avem și cânterețe de muzică ușoară pe listă, precum Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Angela Similea și Dida Drăgan, ajunse pe listă în tot în mandatul doamnei Firea.
Avem și cetățeni de onoare de sex feminin din zona teatrului, desigur:
- Marina Migry Avram Nicolau
- Tamara Buciuceanu-Botez
- Carmen Eugenia Stănescu
- Olga Tudorache
- Marcela Rusu
- Ileana Berlogean
- Margareta-Celia Niculescu
- Adela Mărculescu
- Draga Olteanu Matei
- Stela Popescu
- Tamara Bucuiuceanu-Botez
- Emilia Maia Ninel Morgenstern
- Cezara Dafinescu
- Ileana Stana-Ionescu
- Rodica Popescu–Bitănescu
Pe finalul căutării reprezentărilor femeilor în denumiri de străzi am putea să ne uităm la statui, însă, nicio surpriză aici, majoritatea sunt cu bărbați, iar cele care înfățișează pe femei o fac într-o manieră de subordonare, cu rare excepții, precum statuia Anei Davila, Fântâna Modura din Herăstrău, statuia Ecaterinei Teodoroiu sau reprezentarea dată grupului statuar Monumentul eroilor din 1916-1918, unde femeie reprezintă patria la care se ghemuiește ostașul rănit.
Cum sunt reprezentate femeile în calendarul ortodox
Sunt 138 de sfinte, adică 13% din totalul sfinților – cel mai bun procent de până acum, după ce ne-am uitat la străzi și școli.
Aș remarca aici câteva nume care astăzi sună exotic, precum Sinclitichia, Priscila, Xenia, Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora, Apfiam, Platonida, Matrona sau Maxima.
Cu siguranță ar fi putea fi niște nume de străzi deosebite, care ar putea înlocui străzi ce poartă nume de substantive comune, precum Alunișului (deși sună frumos) sau Calcanului (OK, nici ăsta nu sună rău). Este loc pentru toată lumea în nomenclatorul stradal din București – voință (politică) să fie.
Câte femei avem în consiliile Bucureștiului?
E clar că, după ce Clotilde Armand nu a reușit să își reînnoiască mandatul, avem zero femei primar – bărbații conduc sectoarele și PMB-ul. Dar haideți să ne uităm și la ramura legislativă:
La nivel de București, din cei 54 de consilieri generali, 14 sunt femei, adică 25,9%, față de media europeană, care e de 34%:
- PSD – 5: Ancuța-Sorina Comănici, Andreea Ioana Deac, Florentina Gherghiceanu, Elena Petrescu, Ioana Stoica
- USR – 3: Ionela-Gabriela Dinu, Cristina-Simona Munteanu, Anamaria-Naomi Reniuț
- REPER – 2: Ana-Maria Boghean, Andreea-Iuliana Leonte
- PNL: Diana Mardarovici
- PUSL: Ruxandra Antonela Anaiss Nicolaidis
- AUR: Selena-Gabriela Susanu (Vîlcu)
- PMP: Cătălina Cășvean
Media sectoarelor variază, de la doar 2 consiliere în sectorul la 12 în sectorul 1 sau 10 în sectorul 4.
Sectorul 1: Lista Femeilor Consilier (12 din 27 = 44%)
PNL – 5: Florina-Isabela Cican, Mădălina Gavrilă, Raluca-Nicoleta Haliț, Ramona Porumb, Luana-Teodora Vasile
USR – 3: Alina-Crâița Cociu, Maria-Ana Ghinea, Mădălina-Ioana Popa
AUR – 2: Daniela-Luminița Rădulescu, Marinela Adam
PSD – 1: Maria-Daniela Stanciu (Viceprimar)
REPER – 1: Dordea – Leonte Laura-Elena
Sectorul 2 – Lista Femeilor Consilieri – 6 din 27 sunt femei (22%)
Elenei Tudose (USR) i s-a încheiat mandatul 2024-2028
- PSD – 3: Mustafa Mădălina, Lăzăroiu Ioana-Gela, Pasciuc Paula
- PNL – Georgescu Gianina
- USR – Badea Anda Simona
- REPER – Dogaru Georgeta
Sectorul 3 – Lista Femeilor Consiliere – 5 din 31 (16,1%)
- PSD – 2: Savu Ileana, Anda-Ioana Negoiță
- USR: Weinerich Andreea-Helena
- SENS: Tudoroiu Cristina Eugenia
- REPER: Brigitte-Alexandra Andone
Sectorul 4 – Lista Femeilor Consiliere – 10 din 27 (37%)
- PSD – 5: Lucia Minchevici, Andreea-Alice Cârlogea, Elena-Daniela Dumitru, Gabriela Postescu, Alexandra Sav
- PNL – 3: Alina-Claudia Părduț, Ștefania-Miruna Lișcu, Ecaterina Irina Manolache
- USR: Beatrice-Ana-Maria-Simona Marinescu
- REPER: Ana-Alina Stănescu
- PMP: Marioara Tecuceanu
Sectorul 5 – Lista Femeilor Consiliere – 2 din 27 (7,4%, cea mai scăzută pondere)
- PSD: Cătălina Ștefana Domozină
- PUSL: Mihaela Gorneanu
Sectorul 6 – Lista Femeilor Consiliere – 9 din 27 (33,3%)
- PNL – 2: Adina Nicolescu, Britany Diaconu
- PSD – 2: Aurelia Surulescu, Cristina Alexandra Florea
- USR – 2: Mihaela Ana Maria Ștefan, Eliza Crina Mona Vasile
- AUR: Laura Ileana Olteanu
- REPER: Cristina Anne Marie Bordianu
- PMP: Nicoleta Veronica Trăistaru
Câte femei au funcții înalte în politica națională
Avem circa 20% femei în Parlament, conform Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, care susține introducerea temporară a cotelor de gen în finalul raportului lor, atât la locale cât și la parlamentare.
36% din candidaturile depuse au venit din partea femeilor pentru un post de parlamentar în 2024. Avem și legislație privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, conform căreia trebuie să promovăm participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie.
În plus, când tragem linie, suntem cam jumi-juma pe lumea asta, ba chiar în „dezechilibru” dacă ne uităm la datele INS care ne arată că femeile sunt 51,5% dintre români. Așadar, unii capabili să dea viață, alții să urineze din picioare. Și totuși, cei din urmă domină spațiul public de secole, inclusiv în felul în care sunt reprezentați în spațiul public din București.
Nomenclatorul stradal și ciudatul caz al străzii Monica Lovinescu, care nu „poate să învingă” vatra nomenclaturii comuniste
Astăzi, autoritățile din București evită fondul activist al sărbătorii. Modificarea nomenclatorului stradal implică proceduri birocratice pe care primăriile le resping. Costurile politice dictează conservarea stadiului actual, iar inițiativele duse la bun sfârșit pentru o reprezentare echitabilă a femeilor în oraș lipsesc cu desăvârșire. Cel mai recent și elocvent exemplu?
Un proiect pentru schimbarea numelui notoriului bulevard Primăverii, care a dat şi numele cartierului nomenclaturii comuniste, a fost pe ordinea de zi a Consiliului General al Capitalei prin 2023.
A fost respins cu candoare în cadrul dezbaterii pentru că firmele şi persoanele fizice care figurează în zonă vor fi nevoite să îşi schimbe actele.
Editor: Cătălin Doscaș
