Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 4 September 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEconomicMain

16 ani de exproprieri pentru Centura Bucureștiului. Guvernul mai corectează o dată o lista cu proprietățile care trebuie demolate

8
exproprieri pentru Centura Bucureștiului
Foto: Ionel Scrioșteanu

Ministerul Transporturilor actualizează încă o dată lista de exproprieri pentru centura Bucureștiului, la 16 ani de când a fost realizată pentru prima dată. Un proiect aflat în consultare publică actualizează datele a 79 de proprietăți ce trebuie demolate pentru modernizarea drumului pe zona de nord, între autostrada A1 și DN2-A2.

Nu este vorba despre o extindere a lucrării, ci despre o actualizare tehnică, cerută de diferențele apărute între datele din 2010, când a fost întocmită prima listă, și situația reală de pe teren, constatată abia acum, prin documentațiile cadastrale individuale.

Ce se schimbă în lista de exproprieri pentru Centura Bucureștiului

Actuala hotărâre de guvern pusă în dezbatere publică o modifică pe cea din 2010 pe trei paliere:

  • Actualizarea datelor pentru 79 de proprietăți, ale căror suprafețe, proprietari sau încadrare (intravilan/extravilan) s-au dovedit diferite față de ce fusese consemnat în 2010, după ce au fost întocmite documentațiile cadastrale individuale. Valoarea despăgubirilor pentru aceste 79 de imobile crește de la 10.660.935 de lei la 11.264.131 de lei. O diferență de peste 603.000 de lei, pe care Ministerul susține că o asigură fără fonduri noi de la buget.
  • Adăugarea a cinci poziții noi în listă, rezultate din operațiuni de „dezmembrare” a unor loturi (când un teren expropriat s-a dovedit, de fapt, format din mai multe parcele distincte), cu despăgubiri totale de 55.093 de lei, plus câteva zeci de construcții nou-identificate pe terenuri deja expropriate.
  • Eliminarea altor câteva zeci de poziții, acolo unde mai multe imobile din lista inițială s-au dovedit a fi, de fapt, aceeași proprietate (operațiune de „comasare”), pentru care s-a emis o singură decizie de despăgubire.

Proiectul de hotărâre menționează că diferența netă dintre sumele inițial rezervate și cele confirmate acum este de 344.670 de lei, bani care nu mai sunt necesari și care vor fi returnați bugetului de stat în 90 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Evaluarea care a stat la baza recalculării despăgubirilor a fost realizată în martie 2026 de expertul autorizat ANEVAR Carlaonț Raul Constantin, aceeași persoană care semnase și rapoartele de evaluare din 2013, 2019 și 2022 pentru acest proiect, procedurile de expropriere sunt derulate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

CITEȘTE ȘI: VIDEO | A început turnarea asfaltului pe Centura Capitalei, între DN2 și A2

Un proiect vechi de 18 ani

Modernizarea centurii rutiere a Capitalei între A1-DN7 și DN2-A2 are ca scop, potrivit notei de fundamentare a Ministerului Transporturilor, „realizarea unei căi de comunicație modernă în scopul scoaterii traficului de tranzit în afara capitalei”.

Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați încă din 2008 iar procedurile de expropriere au început în 2010, printr-o primă hotărâre care viza doar 10 imobile, însumând 8.842,93 mp și despăgubiri de 2,4 milioane de lei.

De atunci, lista s-a tot extins, de fiecare dată printr-o nouă hotărâre de guvern: în 2013, pentru 317 imobile (218.265 mp, aproape 49 de milioane de lei în despăgubiri); în 2016, pentru alte 256 de imobile (aproape 79.000 mp, peste 14 milioane de lei); în 2017, pentru un singur imobil (391.938 lei); în 2019, pentru încă 113 imobile (14.501 mp, aproape 8 milioane de lei); iar în 2022, pentru alte 49 de imobile (39.517 mp, peste 707.000 de lei).

Proiectul de acum nu adaugă suprafețe noi de expropriat, ci doar corectează, tehnic, datele acumulate în acest proces de aproape două decenii.

Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus procedurii de transparenţă decizională se pot depune aici, până la data de 15 septembrie.

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.