Muzeul Municipiului București invită publicul la Ziua Porților Deschise la situl arheologic Glina-Bălăceanca. Evenimentul are loc marți, 21 iulie, între orele 10:00-12:00, iar vizitatorii vor putea vedea vestigiile descoperite în ultimele trei săptămâni de investigaţii.
„După trei săptămâni intense de cercetare arheologică, cu descoperiri ce variază de la mărgele fine din lut și os, până la figurine, locuințe preistorice, șanțuri și vetre de foc, vă invităm să vedeți totul la fața locului!”, transmite instituția.
Participanții vor putea:
- Vizita șantierul și suprafețele cercetate
- Descoperi fragmente de istorie veche de peste 7000 de ani
- Discuta cu arheologi și studenți implicați în proiect
Campania de cercetări are o semnificație aparte în acest an, întrucât marchează un secol de la primele investigații desfășurate de marele arheolog Ion Nestor, începute la 31 august 1926.




Evenimentul este organizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Național de Istorie a României, cu susținere din partea Unității Executive pentru Finantarea Invățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.
Descoperiri arheologice în situl Glina-Bălăceanca, anul trecut
Potrivit cercetătorilor, situl Glina-Bălăceanca este una dintre cele mai importante zone cu potențial arheologic din apropierea Capitalei. Printre descoperirile arheologice din 2025 se numără mărgele din lut, os sau scoică, semințe carbonizate, așchii de silex, oase de pește și dinți umani, potrivit informațiilor transmise de Muzeul Municipiului București la acea vreme.
În campania arheologică de anul trecut au fost cercetate 46 de contexte arheologice, precum gropi, locuințe, șanțuri și vetre. Cele mai multe aparțin eneoliticului dezvoltat, mai exact Culturii Gumelnița. Trei contexte au fost încadrate în eneoliticul timpuriu, Cultura Boian, iar alte trei în epoca timpurie a bronzului, Cultura Glina.
O gamă largă de artefacte și ecofacte a fost identificată în urma sitării sistematice a sedimentului provenit din săpături.