- Bucureștiul se află în pragul unui colaps sanitar, iar Primăria Generală și Garda de Mediu subliniază public eșecul gestionării deșeurilor.
- Singura groapă de gunoi a Capitalei, situată la Vidra, funcționează la capacitate maximă și generează o poluare masivă. În paralel, deși nu poate elimina deșeuri clasice, Stația de Epurare de la Glina, include și un incinerator de nămol. Acesta din urmă reprezintă un experiment tehnic ratat pe bani publici. Ambele facilitați au fost vizate în luna august de comisarii Gărzii de Mediu din București și Ilfov care au dat amenzi cumulate de 160.000 de euro.
- „Nu îmi pun speranțele în incineratorul de la Glina pentru că este cu mari probleme. E un subiect foarte delicat. Dacă îi dăm drumul cred că în 24 de ore se defectează”, a explicat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, la Interviurile Buletin de București.
- În acest context, cât privește problematica depozitării deșeurilor menajere, edilul a conturat un tablou în care interesele financiare uriașe dictează o strategie ca „lucrurile să rămână așa, în timp ce asociații de mediu false ar bloca sistematic orice concurență pentru monopolul actual”.
- Soluția propusă de edil implică intervenția Guvernului pentru exproprierea unor terenuri în Bărăgan, departe de zonele locuite din Ilfov, pentru o nouă groapă de gunoi a Capitalei.
- În paralel, ApaNova va contesta în instanță „managementul defectuos” al nămolui, care apare în ultimul raport al Gărzii de Mediu București privind mirosurile pestilențiale din Sudul Capitalei.
Incineratorul de nămol de la Glina ar ceda la prima utilizare
Investiția de la stația de epurare Glina a costat aproximativ 55 de milioane de euro și ar fi trebuit să presupună eliminarea prin ardere controlată, cu filtre de captare a emisiilor nocive, doar a „gunoiului” rezultat din depunerile din canalizarea Capitalei. Banii provin din fonduri europene și credite bancare suportate direct de bucureșteni prin factura Apa Nova. Oficial, instalația ar respecta normele de mediu și se află în regim operațional de probă. Totuși, realitatea ar fi alta.
Ciprian Ciucu a declarat că incineratorul de nămol prezintă defecțiuni majore. Edilul a explicat că pornirea acestuia ar duce la o defectare completă.
„Nu îmi pun speranțele în incineratorul de la Glina pentru că este cu mari probleme. E un subiect foarte delicat. Dacă îi dăm drumul cred că în 24 de ore se defectează”, a spus primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, la Interviurile Buletin de București.
Declarațiile primarului confirmă parțial dezvăluirile anterioare ale Buletin de București. Mădălin Mihailovici, directorul Apa Nova, a recunoscut anul trecut într-un interviu că instalația se află într-o perioadă de „defect notification”, un termen tehnic care maschează necesitatea unor lucrări ample de reparații.
Între timp, bucureștenii plătesc lunar o taxă municipală pentru apa uzată care acoperă ratele către Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru acest incinerator nefuncțional.
CITEȘTE ȘI Datoria pentru Glina nu dispare din facturile ApaNova: taxă nouă pentru incineratorul care „fumegă”
Monopolul de la Vidra și rețeaua asociațiilor paravan
Pentru deșeurile clasice ale Capitalei, nesortate, singura opțiune reală a rămas depozitul ecologic de la Vidra, administrat de compania Eco Sud. Și aici, în urma ultimelor controale, Garda Națională de Mediu a constatat probleme grave, precum tasarea insuficientă a deșeurilor și a raportat apariția unor „emisii difuze și necontrolate” de gaz, fenomen care a sufocat Sudul Bucureștiului.
Cu toate acestea, deșeurile nesortate iau în continuare drumul Vidrei. În acest context, crearea unei alternative la acest monopol pare aproape imposibilă.
Ciucu acuză existența unui sistem bine pus la punct, finanțat cu sume colosale, care folosește organizații non-guvernamentale drept instrumente de presiune pentru a păstra această stare de fapt. Aceste ONG-uri ar ataca imediat orice inițiativă de construire a unui nou depozit în jurul Bucureștiului.
„Banii sunt foarte, foarte mulți. Aici, e ceea ce eu numesc că sistemul funcționează din plin. Se folosesc foarte mulți bani, se dau către anumite ONG-uri. Știți că vin din societatea civilă și nu jignesc ONG-urile serioase, din contră, le respect foarte, foarte mult. Dar sunt ONG-uri pe bani care n-au nicio treabă cu societatea civilă reală și cu ONG-ismul real. Și sunt ONG-uri paravan, care imediat îți atacă orice alternativă care să apare la Eco Sud”, spune Ciucu.
Blocaj politic în Ilfov și iluzia asociațiilor de dezvoltare
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor (ADI TPBI), creată în 2022 tocmai pentru a construi o nouă groapă de gunoi, suferă de letargie cronică, mai spune edilul. Formatul asociației include Primăria Generală și primăriile de sector, dar jocurile politice interne au paralizat orice inițiativă.
Consiliul Județean Ilfov ar bloca sistematic orice tentativă a Bucureștiului de a cumpăra terenuri pentru facilități de tratare a deșeurilor.
De altfel, în 2021, Consiliul Județean Ilfov a încercat să achiziționeze terenuri în Ciorogârla pentru o stație de sortare. Revolta localnicilor, care se temeau de poluarea pânzei freatice și de un dezastru ecologic similar celui de la Chiajna, a oprit inițiativa. Terenurile aparțineau antrenorului de fotbal Cosmin Olăroiu.
Exproprierea în Bărăgan reprezintă soluția de avarie
Bucureștiul produce un volum uriaș de deșeuri nesortate. 85% din gunoiul Capitalei ajunge la groapă fără nicio formă de tratare, deși legislația impune un procent maxim de 10%.
În fața lipsei de spațiu din Ilfov, singura soluție fezabilă ar fi o hotărâre de Guvern care să ajute la exproprierea unor suprafețe vaste în Bărăgan, la distanță mare de orice așezare umană.
„Bărăganu-i mare. Noi nu putem expropria pentru că noi putem expropria doar în București. O astfel de expropriere sau dacă noi am vrea să cumpărăm teren în Ialomița să zic sau în Călărași, Consiliul Județean ți-l blochează imediat politic. Pentru noi n-ar fi o investiție care să nu fie suportabilă din bugetul sectoarelor și din bugetul PMB. Este complet suportabilă, dar sunt alte interese foarte, foarte mari, bani foarte, foarte mulți, și o lipsă de voință politică crasă la toate nivelurile de decizie. În București, gunoiul costă de 5 ori cel mai mult decât oriunde în țară”, a explicat Ciucu.
Raportul Gărzii de Mediu expune dezastrul sanitar din București
Eșecul gestionării deșeurilor, și clasice și din canalizare, a culminat la jumătatea lunii august, când mirosuri insuportabile au invadat Capitala.
Garda Națională de Mediu a emis un raport pe 3 septembrie 2026 care arată două surse potențiale ale disconfortului olfactiv resimțit puternic în București și Ilfov. Depozitul de deșeuri de la Vidra și Stația de Epurare de la Glina.
Comisarii au aplicat amenzi totale de 160.000 de euro în urma a 55 de acțiuni de control. Inspectorii au dispus 22 de măsuri de conformare, au sistat trei activități și au confiscat un utilaj utilizat pentru îngroparea deșeurilor. Comisarii au făcut și o sesizare penală.
La Vidra, autoritățile au constatat tasarea insuficientă a deșeurilor care a condus la o etanșare proastă și a favorizat degajarea necontrolată a gazelor rezultate din fermentație, în atmosferă.
În paralel, stația de epurare Glina a prezentat la rândul ei nereguli grave. Incintele destinate deshidratării nămolului rezultat din depunerile din canalizare ar fi avut ușile larg deschise. Muncitorii transportau nămolul nedeshidratat în containere descoperite, care emanau un miros pestilențial.
În plus, două din cele patru instalații de neutralizare a mirosului nu funcționau deloc. Rapoartele oficiale arată că trei centrifuge au funcționat simultan și au eliminat cantități enorme de aer viciat. Raportul nu face nicio referire la incineratorul despre care primarul general spune că dacă ar fi pornit, s-ar defecta în 24 de ore.
În timp ce Apa Nova contestă ferm concluziile autorităților de mediu și a anunțat că va da în judecată Garda de Mediu, comisarii au solicitat implicarea directă a Direcțiilor de Sănătate Publică.
Asta în condițiile în care controlul de amploare a pornit în urma a 1.300 de sesizări formulate de cetățenii din Ilfov și din București.
CITEȘTE AICI RAPORTUL GĂRZII DE MEDIU.
