Consilierii USR din Consiliul Local Buftea au inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea unui studiu istoric asupra monumentului Biserica Cârna. Demersul vine în contextul în care situl arheologic, care include cimitirul medieval din Buftea și rămășițe de oseminte umane, este suprapus de un cartier rezidențial, unde deja a început construcția efectivă a unor vile cu vedere spre lacul Buciumeni.
Studiul istoric este văzut ca o etapă preliminară pentru demararea procedurilor de protejare, conservare și punere în valoare a obiectivului.
Scopul documentării este de a stabili valoarea istorică, culturală și arhitecturală a ruinelor, în conformitate cu Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Cheltuielile pentru acest studiu ar urma să fie suportate din bugetul local, se arată în inițiativa legislativă locală.
Un cartier cu vecini „liniștiți” în cimitirul medieval din Buftea
Înainte ca proiectul consilierilor USR să fie depus, Consiliul Județean Ilfov a votat renunțarea la dreptul de preempțiune asupra sitului arheologic. Aceasta a fost a treia instituție, după Primăria Buftea și Ministerul Culturii, care a dat undă verde construcțiilor rezidențiale în acest perimetru, după cum Buletin de București a arătat aici.
Această decizie a permis dezvoltatorilor imobiliari să continue lucrările peste unul dintre cele mai importante situri arheologice din regiune.
Biserica Cârna este un monument istoric de importanță națională și este considerată cea mai veche așezare bisericească din Buftea ale cărei temelii s-au conservat natural.
Pe o hartă din 1780 a lui Specht, citată în inițiativa consilierilor locali, biserica este înregistrată cu indicativul „alte Kirche” (biserica veche). Ruinele se află pe malul drept ale lacului Buciumeni, între satele Flămânzeni și Buftea.
În plus, în anii ’80, arheologii au făcut mai multe descoperiri în zonă.
Potrivit unui răspuns transmis de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” în octombrie 2023, la solicitatea Buletin de București, în cimitirul aferent fostei biserici, „mormintele au adăpostit scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii. Cei mai mulţi dintre decedaţi nu au avut coşciug.
Inventarul funerar al unora dintre morminte a fost alcătuit din monede ale Ţării Româneşti, otomane, ungureşti, ruseşti, austriece.
Printre podoabele recuperate, lucrate din bronz, argint sau fier, amintim inele, nasturi-bumbi, paftale. Aceste piese, unele bine păstrate, altele deteriorate, au analogii cu podoabele găsite în alte necropole contemporane de pe râurile Colentina sau Dâmboviţa”, se mai arată în răspunsul transmis redacției.
O inițiativă „îngropată”?
Referatul de aprobare al consilierilor USR subliniază că „proiectul de studiu istoric este motivat de necesitatea protejării patrimoniului local și de rolul educațional și spiritual al locului“, dar și că „pământul acesta nu este doar un imobil, un număr cadastral sau o simplă esplanadă care poate fi valorificată imobiliar”.
Deși a fost redactată în luna mai, inițiativa privind aprobarea realizării unui studiu istoric asupra monumentului „Biserica Cârna” încă nu a fost introdusă de aparatul executiv al Primărie Buftea pe ordinea de zi a niciunei ședințe de Consiliu Local, până în prezent.
În plus, în comunicările publice ale instituției din ultima perioadă nu există referință la situl arheologic sau descoperile privind rămășitele umane.
Asta deși, potrivit Repertoriului Arheologic Național, zona este compusă din „Aşezare, biserică, Necropolă” și își are rădăcinile în Epoca romană, Epoca medievală și Epoca migraţiilor.
Practic, locul a reprezentat între secolele III – XVI unul dintre principalii poli de civilizație autohtonă din zona de Nord a Capitalei.
