Bucureștenii cer realizarea unui parc pe terenul din centrul orașului, unde ar urma să fie realizat „Cartierul Justiției”. Proiectul presupune ridicarea unui ansamblu de clădiri cu până la 11 etaje unde să fie mutate sediile tuturor instanțelor și parchetelor din Capitală. O petiție a fost lansată în acest sens, aceasta adunând până în prezent peste 1000 de semnături.
Cetățenii transmit că vor ca respectivul parc public să fie realizate pe tot terenul delimitat de Bulevardul Unirii, Bulevardul Octavian Goga, Strada Nerva Traian și Bulevardul Mircea Vodă, adică pe aproximativ 12 hectare, nu doar pe cele 5,5 hectare unde ar fi urmat să fie realizate clădirile de 45 de metri înălțime.
CITEȘTE ȘI Trei candidaturi au fost depuse pentru noua centrală de cogenerare de la CET Progresu
Centrul Capitalei, una dintre cele mai poluare zone din București
Printre principalele motive pentru care bucureștenii cer ca respectivul teren să fie transformat într-un parc este lipsa vegetației și nivelul mare de poluare ce se înregistrează în zona centrală o orașului. În cadrul petiției, oamenii transmit că, după cum arată „Raportul de Mediu pentru București” realizat în 2025, dar și datele Aerolive.ro, valorile limită de particule fine PM2.5 înregistrate în zona Unirii sunt frecvent depășite.
De asemenea, inițiatorii fac referire la Legea 104 din 2011, care prevede că autoritățile sunt obligate să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului.
„Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător obligă autoritățile să adopte măsuri de reducere a poluanților, iar crearea de bariere vegetale este singura soluție sustenabilă în puncte de trafic intens”, se arată în motivația petiției.
Un alt motiv pentru care se dorește mutarea Cartierului Justiției și realizarea unui parc public este deficitul de spații verzi cu care orașul se confruntă. Legea prevede că trebuie să existe 26 mp de spațiu verde/locuitor, însă datele oficiale ale INS și monitorizările realizare de societatea civilă plasează Bucureștiul în coada clasamentului, fiind una dintre cele mai „sărace” capitale europene, cu doar 16 mp/locuitor.
Pe lângă aceste prevederi legale, OMS recomandă cel puțin 50 de mp de spațiu verde/locuitor, la o distanță de maxmi 300 de metri de locuință. În acest context, cetățenii transmis că acest teren este singurul care ar putea remedia această problemă pentru cei care locuiesc în zonele Unirii, Alba Iulia sau Nerva Traian.
Nu în ultimul rând, se face referire la temperaturile tot mai crescute din București, punându-se accentul pe faptul că betonarea terenului și realizarea clădirilor nu ar face decât să înrăutățească situația.
„Transformarea a 10 hectare de sol natural în beton (clădiri administrative) va amplifica acest fenomen, punând în pericol viața cetățenilor vulnerabili în timpul valurilor de caniculă”, transmit inițiatorii petiției.
Care sunt solicitările bucureștenilor
Având în vedere motivele prezentate mai sus, oamenii cer ca cele 12 hectare de teren să fie transferată către Primăria Capitalei pentru administrarea și modificarea PUG-ului pentru trecerea parcelei în categoria „V – SPAȚII VERZI”, fapt ce ar împiedica construirea de imobile aici.
Inițiatorii petiției mai cer și realizarea unui calendar pentru realizarea parcului și comunicarea transparentă a etapelor unui astfel de proiect.
Lista completă a solicitărilor:
- Transformarea în parc public a zonei delimitate de Bd.Unirii, bd.Octavian Goga, Str.Nerva Traian, bd.Mircea Voda (aproximativ 12 hectare) în maxim 5 ani de zile de la data depunerii petiției.
- Realizarea proiectului Cartierul Justiției pe alt amplasament și transferul terenului alocat de 5,5hectare pentru acesta în administrarea Primăriei Municipiului București pentru realizarea unui parc public.
- Modificarea Planului Urbanistic General (PUG) pentru a trece parcela în categoria „V – SPAȚII VERZI”.
- Igienizarea de urgență a zonei, care în prezent încalcă normele de igienă publică.
- Realizarea unui concurs internațional de proiecte pentru proiectarea parcului, care ține cont de nevoile comunității.
- Acceseze fonduri disponibile pentru infrastructură verde și adaptare climatică.
- Stabilească un calendar clar pentru realizarea parcului.
- Să comunice transparent toate etapele proiectul printr-o platformă online dedicată, unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectului, inclusiv cheltuielile efectuate pentru construirea parcului.
- În cazul în care autoritățile publice nu dispun de fonduri pentru construirea parcului, să se gasească soluții de sponsorizare transparente din partea persoanelor fizice și juridice pentru construirea parcului public.
Cei care doresc să semneze petiția realizată prin intermediul Declic o pot face accesând ACEST link.
Cartierul Justiției, un proiect lansat în 2019
Proiectul „Cartierul Justiției” a fost lansat în anul 2013, în mandatul lui Robert Cazanciuc la Ministerul de Justiție. Acesta presupune concentrare a tuturor instanțelor, parchetelor și altor instituții din sistemul judiciar într-un singur loc. Este vorba de 23 de instiuții care vor funcționa toate în același loc.
Valoarea totală a proiectului se ridică la șase miliarde lei, adică 1,2 miliarde euro, iar finanțarea presupune credite la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), precum și din alte surse legal constituite. În martie 2026, senatorul Robert Cazanciuc a acuzat Guvernul condus de Ilie Bolojan că nu mai alocă fonduri pentru proiect, susținând că ar fi primul guvern din 2013 încoace care nu continuă finanțarea.
Fostul edil al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat în repetate rânduri că nu este de acord cu proiectul guvernamental, spunând că pe terenul Esplanada și-ar dori un spațiu de evenimente culturale pentru cetățeni. Acest proiect e reprezentat și un motiv de ceartă în 2022. La momentul respectiv, Gabriela Firea îl acuza pe Nicușor Dan, primar general pe atunci, că a blocat proiectul „Cartierul Justiției”, după ce a suspendat PUZ-urile de sector, după cum a scris Buletin de București aici.
