Tribunalul București a admis marți, 8 septembrie, cererea de intrare în insolvență a Societății de Transport București (STB). La solicitarea creditorilor, instanța a desemnat administratorul judiciar provizoriu. Este vorba despre consorțiul format din Euro Insol, Turmac Insolvency și Ceres Insolv.
„Desemnează administrator judiciar provizoriu, la solicitarea creditorilor RAMCO SRL, VIDANJ ACTIV SOLUTIONS SRL, KYNITA SRL și GANZAIR COMPRESSOR TEHNIC SRL, consorţiul format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL și CERES INSOLV SPRL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 raportat la art. 87 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2014, cu o remuneraţie de 10.000 lei din averea debitorului”, se precizează în soluția instanței.
Tribunalul București a admis insolvența STB. Care este calendarul procedurii
Tribunalul București a admis marți, 8 septembrie, cererea STB și a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență. Decizia instanței vine la trei săptămâni de la respingerea primei cereri, din lipsă de documente.
Cererile deja depuse de 27 de creditori se transformă declarații de creanță.
Ceilalți creditori trebuie să își înscrie creanțele până pe 23 octombrie, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată.
Prima adunare generală a creditorilor va avea loc pe 17 noiembrie, iar termenul limită pentru definitivarea tabelului creanțelor este 7 decembrie.
Următorul termen pentru analiza stadiului continuării procedurii este 2 februarie 2027.
Hotărârea instanței este executorie și poate fi atacată prin apel, în termen de șapte zile la comunicarea hotărârii prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Separat, creditorii pot formula opoziție la încheierea de deschidere a procedurii în termen de 15 zile de la primirea notificării.
De ce a respins Tribunalul București prima cerere de insolvență
Judecătorul sindic a respins prima cerere de insolvență, marți, 18 august, întrucât compania nu a precizat numele, adresa și valoarea datorată fiecărui angajat pentru biletele de odihnă și tratament, după cum a scris Buletin de București aici.
Motivarea instanței a fost prezentată de Ciprian Ciucu, care și-a început postarea cu un citat din romanul „Procesul” de Franz Kafka: „Este posibil ca autoritățile să aibă dreptate, dar este tot atât de posibil ca ele să nu aibă dreptate.”
Potrivit edilului, conducerea STB a susținut că listarea tuturor angajaților, cu nume, prenume și adrese, ridică probleme din perspectiva datelor cu caracter personal (GDPR).
„STB îmi spune că acest lucru este foarte greu de făcut și că această decizie, odată devenită publică, le-ar fi creat probleme pe legea datelor cu caracter personal/GDPR. Așa o fi, salarații ar trebui să se înscrie la masa credală, fiecare în parte, pentru biletele de odihnă și tratament.
În fine, STB caută soluții să se conformeze. Dar presiunea din partea tuturor, mai ales a caselor de insolvență, este mare. E cel mai mare și importat dosar de insolvență de astăzi”, a transmis, la acel moment, Ciprian Ciucu.
În cererea respinsă, STB a precizat că datorează 3,2 milioane de lei angajaților, pentru decontarea biletelor de odihnă și tratament. Însă Legea 85/2014 instituie obligația debitorului de a indica creditorii cu nume, prenume, adresă, valoare și cauză a creanței.
Primul pas pentru intrarea STB în insolvență, aprobat de CGMB la finalul lunii iulie
Primul pas pentru intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în data de 21 iulie, la propunerea primarului general Ciprian Ciucu.
Cei doi consilieri generali desemnați în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) STB, Marian Artimon (PSD) și Mitu Răzvan Aurel (PNL), au fost mandatați să solicite conducerii companiei de transport declanșarea procedurii de insolvență.
În cadrul ședinței, Ciprian Ciucu a prezentat trei cauze pentru care Societatea de Transport București a ajuns în această situație financiară critică, cu datorii de peste 1,7 miliarde de lei.
„Prima cauză este că, la nivelul anului 2020, nu s-au mai plătit contribuțiile angajaților către ANAF. Să ne aducem aminte, în 2019 s-au înființat niște companii și a fost nevoie să fie capitalizate. 22 de companii.
S-au luat contribuțiile oamenilor de la STB și nu s-au mai plătit către ANAF, pentru a fi capitalizate acele companii. Peste 1 miliard de lei, care au început să producă penalități.
A doua cauză: impostura, politizarea și neîndeplinirea funcțiilor pentru care a fost înființată ADI TPBI. A treia cauză: managementul defectuos al STB și frica de sindicat, pentru a lua măsurile corecte pentru societate”, a afirmat Ciprian Ciucu.
Primarul general a vorbit despre un „faliment neoficial”, mascat prin subvenții și menținerea în viață artificial a societății de transport din Capitală.
CITEŞTE ŞI:
- Primul pas pentru intrarea STB în insolvenţă, aprobat de consilierii generali. Datorii la furnizori de peste 140 de milioane de lei
- Primarul Capitalei cere insolvența STB: „Cred că este singura soluție de a salva transportul public în comun”
- Primarul Ciprian Ciucu: Am de ales între a plăti stimulentele pentru persoanele cu dizabilități sau salariile și penalitățile STB
- Ciucu îl acuză pe fostul director al TPBI, asociația care reglementează transportul în București și Ifov, că și-a angajat toate rudele. Ghițulescu: „Doar fiul meu este angajat”
