Toţi elevii majori din Bucureşti – aproximativ 21.000 de liceeni de peste 18 ani – au completat deja notoriile chestionare antidrog. Însă, deocamdată, răspunsurile nu au fost centralizate. Datele urmează a fi strânse şi puse în context la Prefectură, dar durează, pentru că este o „activitate laborioasă”. În paralel, anunţă prefectul Rareş Hopincă, a fost semnat un acord-cadru cu instituţiile abilitate pentru a preveni consumul de droguri în rândul tinerilor.
Consultarea publică privind consumul de droguri continuă în rândul părinților bucureșteni, însă nu există informații concrete despre modalitățile de implementare a măsurilor vizate. Acestea ar putea fi testarea de droguri în anumite condiții, efectuarea unor analize periodice de sânge, respectiv introducerea unei ore de educație antidrog în programa școlară. Organizarea unor proiecte-pilot în instituțiile de învățământ în care măsurile sunt suținute de părinți și elevi ar fi posibilă de la începutul viitorului an școlar, conform prefectului.
Întrucât au existat nelămuriri din partea părinților, perioada de consultare rămâne încă deschisă pentru aceștia. În luna ianuarie vor fi organizate ședințe cu reprezentanții părinților în cadrul cărora vor fi dezbătute diferite teme referitoare la întrebările incluse în chestionar, a declarat prefectul Capitalei, Rareș Hopincă, pentru Buletin de București.
Primul pas pentru ca părinții să se implice este ca părinții să cunoască faptul că există o problemă. Ori, mai ales în mediile vulnerabile astăzi, nu se cunoaște faptul că un copil poate avea o problemă cu consumul de droguri
Rareș Hopincă, Prefectul Capitalei
La momentul actual, singura certitudine privind posibilitatea introducerii testării de droguri în școlile bucureștene se referă la caracterul confidențial al rezultatelor. Acestea vor fi disponibile doar membrilor familiei, pentru a evita stigmatizarea elevilor în cadrul instituțiilor de învățământ. Totodată, părinții vor avea posibilitatea să refuze testarea elevilor minori, iar în cazul celor majori, aceștia vor avea opțiunea de a decide pentru ei.
Prefectul Capitalei consideră că majoritatea cazurilor referitoare la consumul de droguri în rândul tinerilor pot fi rezolvate în familie, prin implicarea părinților, iar datoria autorităților este de a se asigura că părinții sunt conștienți de această problemă.
Nu vor exista repercusiuni din partea autorităților. Rareș Hopincă declară că „în niciun caz nu vorbim de sancțiuni” pentru copiii care au intrat în contact cu drogurile, consumatorii fiind victime și, în niciun caz, infractori.
Întrebat de reporterii Buletin de București, cum ar putea să se asigure că părinții nu vor lua măsuri care să agraveze situația, cum ar fi pedepsirea copilului, Rareș Hopincă declară că „nu putem intra peste rolul părintelui într-o familie”, însă „pornim de la prezumția că orice părinte dorește binele copilului său”.
Nu se cunosc detalii despre cine va realiza testarea, ce modalități vor fi utilizate sau mediile în care se va desfășura. Dacă măsura este susținută de către mediul educațional, vor exista discuții cu Ministerul Sănătății în vederea stabilirii acestor aspecte, însă în acest moment, „această discuție face obiectul unei etape ulterioare, este prematur să vorbim despre aceste lucruri”.
Nu există informații concrete nici despre introducerea unei materii antidrog, specialiștii din cadrul Ministerului Educației fiind responsabili de stabilirea aspectelor referitoare la curriculum și frecvența unei astfel de ore, în baza unei solicitări din partea Prefecturii.
Acordul antidrog de la nivelul Capitalei
Prefectul a anunţat semnarea unui acord-cadru de colaborare a mai multor instituţii implicate, în problema drogurilor, pe perioada 2024-2026. Acordul are la bază Planul de Acțiune în domeniul Drogurilor al Municipiului București.
Măsurile anunţate sunt:
- activități de prevenire în domeniul drogurilor, în rândul școlarilor, liceenilor și în cadrul evenimentelor cu public numeros;
- sesiuni de informare / formare destinate cadrelor didactice;
- sesiuni de formare de bază în domeniul drogurilor pentru specialiști și funcționari publici, inclusiv cu statut special, și reprezentanți ai polițiilor locale;
- servicii de asistență a consumatorilor de droguri, atât minori, cât și adulți, la nivelul fiecărui sector al municipiului București;
- acțiuni comune, la nivelul municipiului București, pentru prevenirea și combaterea traficului de droguri și precursori și pre-precursori de droguri;
- mai multe forțe de ordine publică, prin alocarea unor efective de jandarmi, polițiști și polițiști locali în zonele cu potențial criminogen ridicat, pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri.
„Chestiunea” chestionarului
Consumul de droguri în rândul tinerilor a revenit în sfera dezbaterii publice odată cu accidentul de la 2 Mai, care a avut loc în luna august a acestui an.
Încă de atunci, instituțiile anunțau implementarea măsurilor antidrog. Deși menită să combată consumul de droguri al elevilor, testarea în școli ar putea fi ineficientă, conform opiniilor înaintate de Comitetul Problemelor de Etică și Standarde Profesionale.
Lipsa unor dovezi științifice care să ateste eficacitatea acestei măsuri este evidențiată și într-un studiu al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, publicat în anul 2017. Concluzia studiului a fost că testarea de consum de droguri nu are un efect cert, în unele cazuri având chiar un rezultat contrar: creșterea consumului propriu-zis și a riscurilor asociate.
Problema drogurilor în rândul tinerilor ia amploare în România
Tot anul acesta, cu câteva luni înaintea tragediei de la 2 Mai, elevi și studenți din Capitală au fost cercetați în cadrul unui dosar de comercializare a drogurilor în instituțiile de învățământ, cunoscut sub numele de „Operațiunea Medusa”.
Înainte de acest incident, problema consumului de droguri în rândul elevilor pare să nu fi existat pentru autorități, Inspectoratul Școlar din București declarând, la acel moment, că a aflat de destructurarea rețelei din presă, deoarece nu au existat sesizări privind traficul de droguri în liceele din Capitală.
CITEȘTE ȘI:
