Un proiect stufos care prevede investiţii de 64 de milioane de euro pentru dezvoltarea comunităţii marginalizate „Brâncoveanu – Berceni” pentru următorii 6 ani a fost votat de consilierii locali ai sectorului 4. Este un proiect în continuarea unei alte strategii asemănătoare, iar mare parte din bani sunt prevăzuţi din fonduri europene.
Între punctele avansate ca soluţii sunt măsuri sociale (ridicarea unei cantine pentru săraci ori activităţi extraşcolare), dar şi proiecte mai ambiţioase precum un serviciu de salinoterapie ori un centru de recuperare bazat pe hidrokinetoterapii. Pentru cel din urmă, investiția pleacă de la 60.000 de euro, numai pentru echipamentele necesare. Unele proiecte, precum cantina socială sau serviciul de salinoterapie, nu au nicio estimare concretă a fondurilor care ar putea fi alocate, sau de care ar fi nevoie pentru realizarea lor.
Pentru întreg proiectul în valoare de 64 de milioane de euro s-a muncit puțin peste două săptămâni, etapele pentru colectarea datelor și analiza lor, cât și elaborarea studiului defășurându-se, „în mare parte simultan”:
„Elaborarea Studiului de referință și a analizei diagnostic s-a realizat în perioada 27 septembrie –13 octombrie 2023 și a cuprins etapele de colectare a datelor, de analiză și elaborare a studiului, a căror perioade s-au desfășurat în mare parte simultan în timp”
Despre ce este vorba și de câți bani ar fi nevoie
Strategia de dezvoltare ar trebui să fie pusă în aplicare printr-o colaborare strânsă între Primăria de sector și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, prin aplicarea „instrumentului DLRC”: Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității și este o descriere a unei abordări politice de dezvoltare integrată europeană care implică populația și „formează un parteneriat local”, potrivit referatului de aprobare anexat hotărârii.
Obiectivul general este reducerea, până în anul 2027, a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială şi îmbunătățirea calității vieții. Obiectivele specifice vizează infrastructura mobilității și locuirii, creșterea accesului la educație de calitate și la servicii sociale, și promovarea spiritului comunitar.
Bugetul total este de aproape 64 de milioane de euro și este împărțit în câteva categorii principale. Obiectivele trebuie realizate până în 2029.
Legendă: PDD – Programul Dezvoltare Durabilă, PNRR – Programul Național de Redresare și Reziliență, PIDS – Programul Incluziune și Demnitate Socială, POEO – Programul Operațional Educație și Ocupare
- Dezvoltarea infrastructurii de bază (tehnico-edilitare și de locuire), modernizarea spațiilor publice și îmbunătățirea mobilității urbane – 60.000.000 euro (20 milioane euro prin PDD, 20 milioane euro PR B-If, 20 milioane euro PNRR)
- Sprijinirea accesului și menținerii populației din zona analizată pe piața muncii – 2.000.000 euro (PIDS)
- Creşterea accesului populației din comunitățile marginalizate la o educație de calitate – 800.000 euro (PIDS)
- Creșterea accesului persoanelor din comunităţile defavorizate – 1.120.000 euro (800 mii euro PIDS, 300 mii euro POEO, 20 mii euro Surse Proprii)
- Promovarea spiritului comunitar, a înțelegerii reciproce precum și prevenirea și combaterea discriminării – 20.000 euro (Surse Proprii)
Zonele marginalizate „ZUM” 1 și „ZUM 2”
„Conform terminologiei utilizate în Programul Incluziune și Demnitate Socială, comunitatea marginalizată se referă la populația în risc de sărăcie sau excluziune socială dintr-un teritoriu vizat de intervențiile DLRC (denumit și teritoriul SDL) ce acoperă una sau mai multe zone urbane marginalizate (ZUM) împreună cu zona urbană funcțională din care acestea fac parte. Teritoriul SDL poate varia, ca formă și delimitare, întinzându-se până la limitele unui oraș mai mare”
Zonele marginalizate vizate de proiect au fost identificate în urma unui studiu de referință și analiză, realizat prin „metode de cercetare, cum ar fi sondaje și anchete sociologice cu ajutorul a 20 de operatori care au fost instruiți și coordonați timp de 13 zile”, complementate de anchete pe teren (au făcut câteva poze la starea precară a blocurilor de locuințe). Acestea sunt ZUM 1 Progresul și ZUM 2 Brâncoveanu – Berceni.
ZUM 1 Progresul
ZUM 1 Progresul cuprinde : Nehoiași, Bazaltului, Băinești, Tufișului, Măgurei, Constantin Vodă, Ștefan Vodă, Balomir, Doljești, Basarabilor, Făgetului, Nucetului, Frunzișului, Brădețului, Șoimuș, Hațegului, Luminișului, Bănișor, Alunișului, Frații Făgărașului, Crișul Alb, Stoian Militaru, Preda Buzescu, Podul Înalt, Băcia, Bâldana, Nicolinei, Evidențiaților, Bodoc, Hârlău, Târgu Frumos, Iliaș Vodă, Podul Giurgiului, Ispravei, Giurgiului, Bucșoiu, Toporași, Stoian Militaru, Ghimpați, Verigei, Podul Giurgiului, Păișului, Puțul cu Tei și Mixandrei.
Zona este considerată marginalizată deoarece îndeplinește simultan trei condiții: (1) Are nivel scăzut de capital uman, (2) nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, (3) condiții de locuire precară. Printre probleme se numără lipsa spațiilor verzi întinse, existența unui singur teren de sport în proximitatea școlii, populație îmbătrânită.
Mai mult, 10% din populație sunt persoane cu dizabilități, boli cronice, alte afecțiuni, „se remarcă persoane vârstnice dependente, dintre care multe fără vreun ajutor din partea rudelor” și 4,55% dintre imobile au fost identificate ca fiind neracordate la apă și 3,60% ca fiind neracordate la rețeaua de canalizare. De asemenea, mai mulți oameni trăiesc în condiții de locuit precare: familii întregi care locuiesc în garsoniere cu 9m2 locuibili, bucătării improvizate, balcoane improvizate (fără autorizație). 58,91% dintre locuitori stau în spații supraaglomerate.
ZUM 2 Brâncoveanu – Berceni
ZUM 2 Brâncoveanu – Berceni : Șoseaua Olteniței, Calea Piscului, Bulevardul Constantin Brâncoveanu, străzile Alunișului, Secuilor, Secerișului, Daracului, Huși, Băltița, Pomârla, Intrarea Pomârla, Gospodinelor, Păduroiu, Sergent Tache Gheorghe, Dolhasca, Negureni, Aleea Cricovul Dulce, Radului, Stoian Militaru, Laloșu, Gheorghe Adamescu, Sabarului, Puțul cu Tei, Maior Ilie Opriș, Doctor Colorian Anton, Împăratul Traian, Soldat Mincă Dumitru, Eroii Neamului, Soldat Lică Gheorghe, Salinei, Caisului, Drumul Găzarului, Șura Mare, Padeșu, Aleea Cricovul Sărat, Obolului, Relu, Mărțișor, Rezonanței, Scorușului, Pictor Dimitrescu Ștefan, Pasajul Piața Sudului, Cricovul Sărat, Intrarea Fieni, Vultureni, Sergent Nițu Vasile și Alpinești.
Zona este considerată marginalizată deoarece îndeplinește simultan trei condiții: (1) Are nivel scăzut de capital uman, (2) nivel scăzut de ocupare în sectorul formal, (3) condiții de locuire precară. Exact ca în cazul Zonei Marginalizate 1 Progresu, există imobile ce nu sunt racordate la rețeaua de apă și canalizare, chiar și la rețeaua de electricitate, iar 57,28% este proporția locuințelor supraaglomerate.
Date pentru ZUM 1 și ZUM 2
În jur de 23% dintre persoanele care ar putea urma o formă de învățământ sau ar putea lucra nu o fac, din diverse motive subliniate în studiu, printre care se numără lipsa accesului facil la învățământ de calitate sau a resurselor necesare, respectiv lipsa de experiență profesională, lipsa studiilor necesare.
„La nivelul teritoriului analizat, cei care au venituri cuprinse între 0 și 500 lei reprezintă o pondere de 5,56%. La nivel de zonă urbană marginalizată, ZUM 1 are un procent de persoane aflate în risc de sărăcie de 22,47%, ZUM 2 de 12,97%, iar ZF are cel mai mare procent, respectiv 32,78%,” potrivit analizei anexate Strategiei de dezvoltare locală.
O persoană este considerată ca „aflată în risc de sărăcie sau în „excluziune socială” dacă fac mai puțin de aproape 14.000 lei/an, se confruntă cu o deprivare materială severă sau trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
Lipsa unor zone verzi întinse complementează faptul că una dintre problemele semnificative ale ambelor areale este poluarea.
Unde ar trebui să se ducă banii – proiecte propuse
Ultima anexă a Strategiei de dezvoltare conține detalieri ale propunerilor de proiecte care ar trebui realizate până în 2029. Aceasta este o „listă indicativă” de intervenții, structurată în baza analizei priorităților identificate.
- Mai multe servicii de educație non-formală în centrele de zi ale DGASPC Sector 4,
- Diverse activități extrașcolare,
- facilitarea transportului elevilor către/de la unitățile școlare.
- Înfiinţarea unui serviciu de salinoterapie, o grădină senzorială pentru Centrul de Zi pentru Recuperare Copil cu Dizabilităţi “Harap-Alb”.
- Servicii sociale pentru vârstnici – cantină socială.
- un Centru de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Handicap Neuropsihic,
- un Centru de recuperare bazat pe hidrokinetoterapii,
Două dintre proiectele propuse vizează campanii de conștientizare:
- Acțiuni de informare și consiliere privind sănătatea și serviciile sociale și de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile,
- Campanie de informare și consiliere privind prevenirea și combaterea violenței domestice,
De asemenea, Primăria Sectorului 4 promite mai multe programe care să vină în sprijinul persoanelor de etnie romă din familii dezavantajate:
- Programe de mediere și facilitare a angajării, inclusiv prin campanii de promovare a avantajelor angajării tinerilor în rândul angajatorilor destinate încurajării participării părinţilor romi la procesul educaţional din şcoală și din afara ei,
- Servicii de formare tineri romi pentru încadrarea în meserii de bază, inclusiv măsuri de acompaniament (masă caldă, transport etc).
