Angajații din București și Ilfov petrec, în medie, 73 de minute pe zi pe drum, pentru deplasarea dus-întors la serviciu, potrivit unui studiu de specialitate. Distanța medie parcursă este de aproximativ 16 kilometri. București-Ilfov este regiunea din țară în care naveta durează cel mai mult. În celelalte regiuni de dezvoltare, timpul mediu petrecut pe drum este cuprins între 43 și 49 de minute.
Mai mult de jumătate dintre angajații chestionați în București-Ilfov, respectiv 51%, spun că petrec cel puțin o oră pe zi pe drum. Pentru 33%, naveta ajunge la minimum 90 de minute, iar 23% petrec cel puțin două ore zilnic pentru deplasarea la și de la serviciu.
Durata navetei este însoțită și de un impact asupra timpului de lucru. 43% dintre respondenții din București-Ilfov consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. La nivel național, procentul este de 35%.
Studiul „HR & Payroll Pulse” a fost realizat de SD Worx în perioada 27 ianuarie – 20 februarie 2026 în 16 ţări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Croaţia, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Suedia), pe un eşantion de 5.936 de decidenţi HR şi 16.500 de angajaţi.
Mulți angajați vor mai multă muncă de acasă
Timpul mare petrecut în trafic se reflectă și în preferințele privind munca de acasă. În București-Ilfov, 47% dintre respondenți ar prefera să lucreze mai mult de acasă, în timp ce doar 10% și-ar dori mai puțină muncă de acasă.
„Aceste date nu se traduc automat într-o respingere a deplasării la birou. Aproape jumătate dintre respondenţii români, respectiv 48%, ar dori să lucreze de acasă în aceeaşi măsură ca în prezent, în timp ce 38,2% ar prefera mai multă muncă de acasă, procent uşor peste media europeană de 35,8%. (…) Totodată, 35% consideră că pierd pe drum timp important care ar putea fi folosit pentru muncă. În Bucureşti-Ilfov, procentul ajunge la 43%”, se arată în studiul citat.
În același timp, transportul public este evaluat pozitiv de 58% dintre respondenții din București-Ilfov, cel mai ridicat procent dintre regiunile României analizate.
„Totuşi, durata relativ ridicată raportată pentru cea mai scurtă distanţă medie din analiză arată că existenţa şi aprecierea opţiunilor de transport nu se traduc întotdeauna într-o deplasare rapidă”, mai arată datele.
La nivel național, românii parcurg în medie 17 kilometri pe zi pentru naveta dus-întors, cea mai mică distanță dintre cele 16 țări europene incluse în studiu. Cu toate acestea, naveta durează în medie 53 de minute, România ocupând locul al șaselea în clasamentul duratei.
16% dintre angajații români spun că petrec cel puțin 90 de minute pe drum în fiecare zi, iar 11% ajung la cel puțin două ore.
Pe scurt, pentru restul țării: Belgia are cea mai lungă navetă medie, de 61 de minute, în timp ce Slovenia are cea mai scurtă, de 32 de minute. La nivel european, durata medie a navetei este de 45 de minute.
București, orașul de „37 de minute”
O analiză a problemelor curente în materie de transport, citată de Buletin de București în anul 2024, arăta o serie de cifre ce subliniază cauzele principale pentru blocajele cotidiene.
De exemplu, Bucureștiul are un indice de motorizare ridicat care pune presiune pe rețeaua stradală, care și așa funcționează cu sincope, astfel încât durata medie a unei deplasări a ajuns la 37 de minute.
Astfel, poza la minut a mobilității din Capitală arată că indicele de motorizare este ridicat (>700 de autoturisme / 1000 locuitori) care pune astfel presiune pe sistemul de transport și pe sistemul de parcări. De asemenea, Centura Capitalei este subdimensionată, iar inelele rutiere sunt incomplete.
Analiza mai relevă faptul că doar 40% dintre drumurile județene din Ilfov, care ar trebui să preia din traficul din și înspre Capitală sunt modernizate. „Congestia, problemă majoră pe DNCB (nr.- Centura Capitalei) și pe arterele de penetrație / diagonal / inele”, concluzionează autorii.
Așadar, durata medie a unei deplasări a ajuns să fie de 37 de minute. Mai mult, în 2023, doar 27% din totalul mijloacelor de transport în comun se încadra la categoria zero emisii. Potrivit noului PMUD, ținta pentru 2030 este de 80%.
Defalcat, principalele probleme din Ilfov care contribuie la blocajele din Capitală sunt:
- Parcări neregulamentare – în zonele rezidențiale noi cu rețeaua stradală subdimensionată ce nu poate satisfice numărul de vehicule;
- Localitățile nu dispun de un sistem de gestionare al parcărilor rezidențiale (excepție Buftea);
În municipiul București, principalele probleme sunt:
- Gestiune ineficientă și necoordonată între diversele autorități;
- Numărul de parcări disponibile este insuficient- și nu reflectă cererea reală,
- Rezervarea locurilor de parcare pe durata întregii zile – practică ineficientă;
- Structura tarifară pentru parcările din zona centrală nu reflectă nevoia tuturor tipurilor de utilizatori;
- Peste 40% dintre străzile din zona centrală și zonele rezidențiale – ocupate de parcări neregulamentare;
- Sub 5% dintre parcările publice – în structuri multietajate.
CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ | Ce înseamnă „Orașul de 15 minute”
