Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Mediu, Știri, Transport

București, orașul de „37 de minute”. Sunt peste 700 de autoturisme la 1.000 de locuitori

București, orașul de „37 de minute”. Sunt peste 700 de autoturisme la 1.000 de locuitori
Orașul de „37 de minute”. FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Analiza problemelor curente în materie de transport, realizată de specialiștii care lucrează la actualizarea Planului de Mobilitate Urbana Durabilă (PMUD) al Capitalei, scoate la iveală o serie de cifre ce subliniază cauzele principale pentru blocajele cotidiene. De exemplu, Bucureștiul are un indice de motorizare ridicat care pune presiune pe rețeaua stradală, care și așa funcționează cu sincope, astfel încât durata medie a unei deplasări a ajuns la 37 de minute.

Analiza situației existente a rețelei stradale din București și Ilfov arată cauzele directe pentru ambuteiajele de zi cu zi. Cercetarea a avut loc pe fondul actualizării PMUD, un document strategic care ar urma să stea la baza politicilor și investițiilor în domeniul mobilității la nivelul întregii regiuni București – Ilfov.

CITEȘTE ȘI Noul Centru al Capitalei | Parlament „pietonal”, poduri noi peste Dâmboviţa şi „arc” de tramvai peste Piaţa Unirii

Astfel, poza la minut a mobilității din Capitală arată că indicele de motorizare este ridicat (>700 de autoturisme / 1000 locuitori)  care pune astfel presiune pe sistemul de transport și pe sistemul de parcări. De asemenea, Centura Capitalei este subdimensionată, iar inelele rutiere sunt incomplete.

Analiza mai relevă faptul că doar 40% dintre drumurile județene din Ilfov, care ar trebui să preia din traficul din și înspre Capitală sunt modernizate. „Congestia, problemă majoră pe DNCB (nr.- Centura Capitalei) și pe arterele de penetrație / diagonal / inele”, concluzionează autorii.

Orașul de „37 de minute” și alte cauze ale ambuteiajelor

Așadar, durata medie a unei deplasări a ajuns să fie de 37 de minute. Mai mult, în 2023, doar 27% din totalul mijloacelor de transport în comun se încadra la categoria zero emisii. Potrivit noului PMUD, ținta pentru 2030 este de 80%.

CITEȘTE ȘI ANALIZĂ | Ce înseamnă „Orașul de 15 minute”

Defalcat, principalele probleme din Ilfov care contribuie la blocajele din Capitală sunt:

  • Parcări neregulamentare – în zonele rezidențiale noi cu rețeaua stradală subdimensionată ce nu poate satisfice numărul de vehicule;
  • Localitățile nu dispun de un sistem de gestionare al parcărilor rezidențiale (excepție Buftea);

În municipiul București, principalele probleme sunt:

  • Gestiune ineficientă și necoordonată între diversele autorități;
  • Numărul de parcări disponibile este insuficient- și nu reflectă cererea reală,
  • Rezervarea locurilor de parcare pe durata întregii zile – practică ineficientă;
  • Structura tarifară pentru parcările din zona centrală nu reflectă nevoia tuturor tipurilor de utilizatori;
  • Peste 40% dintre străzile din zona centrală și zonele rezidențiale – ocupate de parcări neregulamentare;
  • Sub 5% dintre parcările publice – în structuri multietajate.

CITEȘTE ȘI Noi „localităţi” lângă Bucureşti: Airport City la Moara Vlăsiei şi Smart City la Măgurele

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.