Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a anunțat că începând cu 2022 va implementa în sector proiectul „Adoptă un senzor”, prin care rețeaua de monitorizare a aerului să se extindă cu ajutorul locuitorilor care doresc să-și monteze un astfel de senzor în propria curte. Edilul susține că un senzor costă doar 40-50 de euro și, chiar daca nu ar fi omologate, oferă date la fel de valide ca stațiile omologate. Primăria va cumpăra senzorii din bani europeni, iar în cazul în care nu va obține fonduri europene pentru acest proiect va fi acoperit din bugetul propriu. 

Deja avem montați opt senzori la secțiile de poliție, la sediile nostre, în opt locații și monitorizează calitatea aerului, dar sunt puțini și avem un proiect cu o organizație guvernamentală cu care facem acest lucru în școli, dar ceea ce vreau să fac este să devină cumva un proiect de citizens science prin care toți cetățenii sau cât mai mulți dintre cetățeni să aibă un astfel de senzor pentru că este ieftin. Fiecare se și atașează și este cumva atent la ceea ce-i măsoară propriul senzor. Conștientizezi populația care pune automat presiune pe autorități. Încercăm să vedem dacă putem obține finanțare europeană pentru el, dar mi se pare atât de la-ndemână tehnologia și de ieftină încât poate să fie susținută și din bugetul propriu și probabil o să-l bugetăm de anul viitor și să începem să-l implementăm. 

A declarat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, în cadrul dezbaterii Marele București

Ce înseamnă „citizen science”?

Este un concept prin care cercetarea științifică este făcută total sau parțial cu participarea publicului. Acest proces include cercetare și monitorizare participativă care este implicat nu doar în procesul de cercetare, dar și în cel de monitorizare. Rezultatele acestei cercetări este folosită și pentru a crește înțelegerea publicului larg despre știință. 

Din Sofia, în Sectorul 6

Idee proiectului a venit în urma unei vizite pe care a făcut-o edilul Sectorului 6 în Capitala Bulgariei, unde i-a fost prezentat proiectul „Adoptă un senzor” de către un ONG de mediu local. Organizația bulgară a oferit senzori mai multor cetățeni din Sofia alături de un ghid cu detalii despre cum să fie montați. După montarea lor, aceștia au fost puși pe o hartă și au început să furnizeze date despre calitatea aerului.

O să dăm drumul la un proiect prin care să avem senzori în Sector. Exact ca la Sofia, mergeți la Sofia, un proiect de citizens science. Am fost cu Octavian Berceanu și am fost invitați să vedem cum funcționează acest sistem de citizens science. Ce au făcut? Un ONG a luat niște senzori care au costat undeva la 40-50 de euro și a rugat populația să și monteze pe baza unui ghid. Să nu fie la soare, să nu fie în ploaie, să nu fie prea jos, să nu fie prea sus, să fie la umbră. Au montat senzorii. „Adoptă un senzor”, așa se chema proiectul. I-au pus pe o hartă și au început să publice date cu calitatea aerului. 

A adăugat Ciprian Ciucu

Primarul Sectorului 6 a continuat să explice situația din Sofia. Conform acestuia, prima reacție a autorităților din Bulgaria a fost că senzorii nu sunt omologați, prin urmare datele pe care le furnizează nu sunt valide, însă ONG-ul din Sofia a montat o parte dintre senzori lângă stațiile omologate și au demonstrat că furnizează date identice, a spus Ciprian Ciucu. Momentan, în Sofia sunt montați aproximativ 1000 astfel de senzori în curțile și grădinile locuitorilor din capitala Bulgariei.

Cum se măsoară calitatea aerului din Capitală?

Momentan, în Capitală există patru rețele care monitorizează calitatea aerului pe care bucureștenii îl respiră zilnic. Trei dintre aceste rețele sunt private și una e de stat, certificată de ANPM și Ministerul Mediului, anume calitateaer.ro. Fiecare rețea are propriile stații de monitorizare în puncte cheie din București, iar în total există aproape 100 de stații.

Aerlive.ro, una dintre rețelele private de monitorizare a calității aerului, derulează încă din februarie 2020 un proiect similar cu cel pe care edilul Sectorului 6 vrea să-l facă din 2022. Aceștia au împărțit senzori individuali de măsurare a PM-urilor (micro-particule) către cetățenii care doresc să adopte un astfel de senzor, să-l monteze și să-l mențină în funcțiune pe o perioadă de cel puțin 18 luni

Celelalte platforme care pot fi urmărite pentru date despre calitatea aerului din București sunt:

Dezbaterea despre „Bucureștiul Metropolitan” a vut loc la Palatul Mogoșoaia, în Sala Scoarțelor. Poate fi ascultată integral pe pagina de Facebook Buletin de București unde, pe 7 decembrie, va putea fi văzută live și ultima dezbatere din această serie cu tema „București 2050”:

Aceasta a fost a cincea discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Tema dezbaterii a fost „Transport sustenabil”. Dezbatera a fost moderată de Alina Kasprovsky (fondator, Fundația Comunitară București) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București).


Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org

Citește mai multe detalii aici:

Marele București

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

(Visited 122 times, 1 visits today)