Poluarea scade doar dacă facem toți eforturi pentru a schimba obiceiurile care dăunează mediului și, implicit, sănătății noastre. Cum putem lupta împreună pentru aer curat ne arată, în weekendul 7-8 septembrie, organizatorii evenimentului de pe strada Copilului din sectorul 1 al Capitalei.
Într-o însorită zi de sâmbătă, locuitorii cartierului Domenii, dar nu numai, s-au adunat laolaltă pentru a povesti despre poluare, comunitate și spirit civic. Ghidați de societatea civilă.
Majoritatea participanților la evenimentul „Împreună pentru Aer Curat” sunt părinți îngrijorați pentru proprii copii, mult mai vulnerabili în fața poluării aerului comparativ cu adulții.
Discuțiile s-au axat pe dorința de schimbare, fie că ne referim la micile obiceiuri sustenabile pe care le poate implementa fiecare dintre noi sau de nevoia stringentă de politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului.
Oamenii trebuie să se simtă bine la ei pe stradă.
Oana Neneciu, Director Ecopolis
Evenimentul este organizat de asociațiile Ecopolis și Părinți de Cireșari, pentru a marca data de 7 septembrie, Ziua Internațională a Aerului Curat.
Strada Copilului, redată comunității
Organizatorii și-au propus să creeze un spațiu sigur pentru comunitate, unde oamenii să se distreze și, totodată, să poată vorbi relaxat despre percepțiile lor asupra unei probleme comune: aerul pe care îl respirăm cu toții.
Mă și animă într-un fel când văd atâția oameni pe stradă, este o oportunitate de a ne întâlni. Că ne vedem așa, pe stradă, ne salutăm și atât.
Și acum avem ocazia să și vorbim și să ne cunoaștem într-un fel. Acesta este de fapt scopul evenimentului, să ne conectăm mai bine în cartier.
Elena Lucaci, Fondatoarea Asociației „Părinți de Cireșari”
Cei mai încântați erau cei mici, care tocmai descoperiseră un nou loc de joacă: Strada Copilului din Sectorul 1 al Capitalei.
Au împărțit jucării, se dădeau cu bicicletele, au jucat „Adevăr sau Reciclare” sau au participat la vânătoarea de comori bazată pe probleme de mediu.
Dacă de obicei străduța este împânzită de mașini, deseori blocate bară la bară din cauza devierilor de trafic, în această sâmbătă a fost împânzită de oameni.
Întrebați cum și-ar dori să arate cartierul lor, copiii și-au exprimat speranțele prin desene: cu copăcei și animăluțe, curcubee și inimioare. Fără poluare și fără mașini.
Și cum muzica unește oameni, a existat și un moment de dansuri cubaneze în stradă.
După o demonstrație din partea „Las Cubanitas”, cei mici au primit și ei o scurtă lecție pentru a învăța cum să se învârtă pe ritmuri de mambo sau rumba.
Împreună pentru aer curat, prin harta afectivă a Dâmboviței
Cei prezenți au fost încurajați să-și lase emoțiile, amintirile și dorințele pe „Harta Afectivă a Dâmboviței”. Cu ajutorul unor post-it-uri, participanții au povestit despre momentele când au căzut în apă, împărtășindu-și totodată viziunile despre cum s-ar putea transforma zona.
Închiderea traficului, plimbări cu bărcuța, conectarea parcurilor Izvor și Cișmigiu cu Dâmbovița, crearea Coridorului Verde-Albastru sau întregirea Parcului Grozăvești sunt câteva dintre sugestii.
În plus, cei curioși au avut șansa să intre și într-unul dintre laboratoarele mobile ale Primăriei Municipiului București, folosite pentru monitorizarea calității aerului.
Turul a fost ghidat de doi reprezentanți ai Direcției de Mediu, care au explicat care sunt procesele și echipamentele folosite.
Prezentă la eveniment, artista Ana Andronic Buzu a transformat poluarea în artă, printr-o pictură cu cenușa rezultată din arderile deșeurilor.
Resturile de gunoi au fost aduse tocmai din Bălteni, un mic sat din județul Ilfov, cunoscut pentru arderile dese ce au loc acolo, a explicat Oana Neneciu pentru Buletin de București.
CITEȘTE ȘI: Portul „București 1 Decembrie” și parc logistic la Jilava, incluse în PUG-ul Dinamic al Capitalei
„Ce trebuie să facem pentru aer curat?”
Spre finalul evenimentului, a avut loc o dezbatere la care au participat experți din domeniu, printre care și doctora Beatrice Mahler, managera Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
Aceasta a vorbit despre efectele poluării asupra sănătății, despre persoanele cele mai vulnerabile, dar și despre limitările din domeniu.
Dacă media speranței de viață în Uniunea Europeană este de 81 ani, România are a treia cea mai mică speranță de viață, de doar 76 ani.
Poluarea reprezintă unul dintre principalele pericole asupra sănătății, așa cum reiese din rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu realizat de o echipă interdisciplinară a Institutului „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice, despre care Buletin de București a scris aici.
În perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri, numărul internărilor pentru afecțiuni ale aparatului respirator crește cu până la 938. La acestea se adaugă internările pentru afecțiunile cardio-vasculare și accidentele vasculare cerebrale.
Răspunsul la întrebarea „Ce trebuie să facem pentru aer curat?” este unul complex, cu zeci de propuneri și soluții, exemple de bune practici și inițiative din partea ONG-urilor.
Totuși, în relația cu autoritățile, lucrurile par să se blocheze, așa cum a fost în cazul proiectului de hotărâre „Oprește Motorul”, după cum explică Oana Neneciu pentru Buletin de București.
La primărie s-au blocat puțin lucrurile, deși e de nouă luni hotărârea de Consiliu General. E un pic blocată la Direcția de Mediu care trebuie să dea un raport și încă nu l-a dat.
Proiectul prevede interzicerea staționării cu motorul pornit în preajma instituțiilor de învățământ și a fost depus atât în Parlament, cât și în Consiliul General al Municipiului București. Totuși, inițiatorii proiectului nu renunță la speranță, mai ales datorită parcursului pozitiv pe care l-a avut în Parlament.
Pe de altă parte, legea națioanală care oricum ar fi cumva mai importantă, pentru că ar modifica Codul Rutier, este deja destul de aproape de a fi votată, ceea ce ne dă speranțe. Ea e în Camera Deputaților, a trecut de Senat, are avize pozitive de la toate comisiile de până acum și o opinie favorabilă de la Guvern.
Dacă legea va fi promulgată, Codul Rutier se va modifica, astfel încât să interzică staționarea cu motorul pornit pe o perioadă îndelungată în toată țara.
Concluzia dezbaterii la întrebarea „Ce trebuie să facem pentru aer curat?”a fost continuarea luptei pentru un viitor mai bun.
Evenimentul continuă și duminică, 8 septembrie, pe Strada Copilului, unde toți bucureștenii sunt invitați să fie „Împreună pentru un aer curat!”
CITEȘTE ȘI: Cel mai mare show de video mapping revine la București. Programul iMapp 2024
Comments are closed.