Clădirea de pe bulevardul Schitu Măgureanu unde funcţionează sala Liviu Ciulei a teatrului Lucia Sturdza Bulandra va fi renovată cu mai bine de 240 de milioane de lei, adică aproximativ 48 de milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei vine din bugetul local, însă vor fi folosiţi şi bani din PNRR.
Proiectul va intra pe ordinea de zi a Consiliului General în şedinţa programată pentru data de 27 martie. Este vorba de „consolidare seismică şi renovare energetică moderată clădire publică bd. Schitu Măgureanu nr. 1, sector 5, Bucureşti”, pentru care e nevoie să se aloce 240.150.924,05 lei, în sumă fiind inclusă şi TVA. Din suma totală, 174.772.858,18 lei ar urma să vină din bugetul local. Restul de bani provin dintr-o finanţare PNRR.
Imobilul vizat are doi proprietari – municipiul Bucureşti (3091 mp utili) şi Universitatea Bucureşti (4572 mp utili). Suprafaţa desfăşurată a clădirii este de 11.872 de metri pătraţi.
În clădire funcţionează teatrul Lucia Sturdza Bulandra, sala de spectacol Liviu Ciulei, dar vorbim şi de birouri, cabinele actorilor, cabine tehnice, foaier.
Imobilul nu este cuprins în lista monumentelor istorice din 2015 ca monument de arhitectură, însă se află în zona construită protejată nr. 06b, bulevardul „haussmannian” Elisabeta-Kogălniceanu.
CE ÎNSEAMNĂ HAUSSMANIAN, CLICK PE SĂGEATĂ
Termenul vizează un stil de arhitectură care defineşte Parisul zilelor noastre. Vine de la numele lui Georges-Eugene Haussmann, prefect al zonei metropolitane a Senei între 1853 şi 1870 şi care a marcat arhitectura capitalei Franţei aşa cum o ştim astăzi. Mai multe detalii AICI.
Conform expertizei tehnice, „structura existentă nu prezintă un grad adecvat de siguranţă privind cerinţa de siguranţă a vieţii, nefiind capabilă să preia acţiunile seismice, cu o marjă suficientă de siguranţă faţă de nivelul de deformare, la care intervine prăbuşirea locală sau generală, astfel încât vieţile oamenilor să fie protejate”.
De asemenea, expertul care a întocmit analiza consideră că „structura are un grad insuficient de siguranță
pentru cerința de limitare a degradărilor, pentru a fi capabilă a prelua acțiuni seismice fără degradări exagerate sau scoateri din uz. Faţă de cele menționate mai sus expertul consideră că structura de rezistenţă necesită luarea unor măsuri de consolidare”.
În proiect se arată şi că, din punct de vedere arhitectural, se disting o serie de degradări generate din lipsa de întreţinere, intervenţii neconforme. Dintre acestea sunt amintite: schimbarea tâmplăriilor exterioare cu înlocuirea materialului original (lemn înlocuit cu PVC), cu păstrarea aspectului şi oarecum a împărţirii panourilor sau schimbarea finisajelor interioare, placarea interioară cu polistiren pentru asigurarea unei mai bune izolări termice, modificarea traseului instalaţiilor interioare (sanitare, electrice, ventilaţie, date-curenţi slabi) pentru a răspunde mai bine cerinţelor diverşilor utilizatori.
Durata estimată de către proiectant pentru finalizarea lucrărilor la imobilul care găzduieşte sala Liviu Ciulei este de 36 luni calendaristice.
Paşi pentru renovarea Casei Memoriale Ligia şi Pompiliu Macovei, care adăposteşte o colecţie de artă
O altă lucrare care aşteaptă votul în Consiliul General pe data de 27 martie este cea care priveşte Muzeul Bucureştiului – Muzeul Ligia şi Pompiliu Macovei. Vorbim de consolidarea corpului C1 a imobilului existent, reparaţia gardului şi desfiinţarea corpului C3. Pentru asta, e nevoie ca muzeul să fie transferat la AMCCRS (Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic).
Imobilul se află pe strada 11 Iunie, la numerele 36-38, în apropiere de parcul Carol. În proiect se arată că „imobilul se află într-o stare relativ bună, dar datorită trecerii timpului, mişcărilor seismice, lipsei de intreţinere corespunzătoare, îmbătrânirii materialelor, poluării etc la clădire se pot remarca unele degradări.
Astfel, la fațade şi împrejmuire: fisuri mari şi mici, crustă neagra, atac bio cu alge verzi, desprinderi de suport ale tencuielii, spărturi la muchii, friabilizare mortar, reparaţii necorespunzătoare, depuneri slab sau puternic aderente, pete, graffitti; parapetul terasei Ia fațada nord este puternic degradat, prezintă zidărie complet lipsită de tencuială cu mortar şi cărămizi macerate, desprinse, fisuri la soclu, baluștri lipsă.
Tâmplăria din lemn este îmbătrânită, prezinta exfolieri ale stratului de vopsea, uşoare deformări ale cercevelelor, feronerie oxidată sau lipsă.
Tâmplăria metalică este în stare bună, cu uşoare oxidări la partea inferioară. Învelitoarea din tablă zincată este puternic degradată ca şi sistemul de jgheaburi şi burlane. Șarpanta este în stare bună cu excepţia zonelor unde defectele învelitorii au permis infiltraţii.
Trotuarul prezintă numeroase denivelări şi pante către clădire care adună apa pluvială la baza acesteia şi infiltrații la demisol. La interior se remarcă umiditate crescută la demisol, datorată defectelor de la trotuar. La
parter, sunt zone degradate la plafoane – fisuri în reţea, de mici dimensiuni, superficiale dar şi profunde care coboară în lungul pereţilor; vopsitoriile prezintă local exfolieri, depuneri aderente şi reparaţii necorespunzătoare; tapetul este pe alocuri desprins de suport.
Aproape toate suprafețele din marmură, ceramică, metal, inclusiv sobele sau pardoselile prezintă depuneri aderente de diferite naturi. Tâmplăria din lemn este cea originală şi se găseşte în stare destul de bună”.
