În 2021, o investigație Buletin de București a scos la iveală modul în care administrarea patrimoniului Fundației pentru Tineret a Municipiului București a fost mânată de interese financiare private. Investigația s-a concentrat pe „firul călăuzitor al tuturor afacerilor care au urmat”, Ticu Plăcintă, și istoricul afacerilor păguboase derulate în două din cele cinci locații din patrimoniul fundației. La finalul anului trecut, pe 28 noiembrie, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Ticu Plăcintă și a unor asociați ai acestuia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.
Rechizitoriul DNA confirmă o mare parte din informațiile obținute în urma investigației Buletin de București. În același timp, deoarece dosarul DNA se concentrează pe activitatea societății înființată și condusă de Ticu Păcintă în 2011, detaliile specifice fiecărei afaceri în care acesta a fost implicat sunt cenzurate.
Astfel, investigația Buletin de București vine și cu informații suplimentare, „din spatele scenei”, în privința anumitor tranzacții încheiate între FTMB și diverse firme, menționate în cadrul dosarului DNA.
Zestrea Fundației de Tineret București, scurt istoric
Conform Decretului-Lege nr. 150/1990 în urma căruia fundațiile pentru tineret au fost înființate, emis de Comitetul Provizoriu pentru Uniune Națională (CPUN), patrimoniul fundațiilor de tineret urma să fie „preluat”, de la fostele Uniuni ale Tineretului Comunist.
Diferența dintre sintagmele „dobândirea dreptului de proprietate” și „preluarea în patrimoniu” a fost explicitată în 2015, într-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Conform acestei decizii, cele două nu puteau fi echivalate.
Astfel, fundațiile pentru tineret nu aveau dreptul de a înstrăina patrimoniul UTC în nicio formă, iar închirierea se putea face doar pentru desfășurarea de activități în beneficiul tinerilor.
Patrimoniul Fundației de Tineret București constă, mai exact, în 5 cluburi și terenurile aferente:
- Sector 1, Bd. Bucureștii Noi nr. 48 – Modern Club
- Sector 2, Șoseaua Vergului nr. 14 – Universal Club
- Sector 3, Str. Turturelelor, nr. 11 – Titan Club
- Sector 4, Calea Șerban nr. 213-217 – Tehnic Club
- Sector 6, Șoseaua Grozăvești nr. 84 – Ecran Club
Ticu Plăcintă a fost președintele Fundației pentru Tineret încă de la înființarea acesteia, în perioada 30 iunie 1990 -22 octombrie 1994, iar apoi a fost reales în 2010, la vârsta de 54 de ani.
Jaful de aproape 16 milioane de lei
Dosarul DNA urmărește activitatea celor doi președinți ai Consiliului de Administrație ai societății responsabile cu administrarea patrimoniului FTMB: Ticu Plăcintă, fiul său, Bogdan Plăcintă, și a doi dintre cei patru vicepreședinți, Valentin Mărgineanu și Paul Ionescu. Toți în afară de fiul lui Plăcintă au făcut parte și din FTMB, în diferite funcții de conducere, activând în ambele în aceeași perioadă: vicepreședinte al FTMB, respectiv membru în comisiei de relații economice (potrivit rechizitoriului DNA, p. 25-26 și p. 7).
În urma unor mecanisme juridice create artificial, în speță o societate comercială care să preia dreptul de administrare asupra tuturor imobilelor prezente și viitoare ale FTMB, înculpații au adus un prejudiciu fundației pe care o conduceau de 15.725.400 lei.
Societatea comercială despre care e vorba, SC TIN MANAGEMENT GRUP SA, a fost înființată în urma unei decizii a „adunării generale extraordinare” a FTMB din 26 iunie 2011. Obiectivul era ca această societate să preia activitățile de exploatare și administrare a proprietăților FTMB, precum și „managementul activităților economice”.
Într-un proces verbal prezentat comisiei organizaților FTMB, prezentat într-o adunare premergătoare celei în care decizia de înființare a fost luată, Ticu Plăcintă, președintele FTMB, a argumentat necesitatea înființări unei astfel de societăți care să externalizeze managementul patrimoniului: FTMB trebuia să se poată concentra pe scopul ei inițial, cel de a ajuta tinerii, în timp ce alții, mai pricepuți, să aducă capitalul necesar pentru organizarea activităților pentru tineret.
SC Tin Management Grup SA a fost o societate a cărei angajați au provenit, în mare parte, din angajații FTMB: cei care ar fi avut nevoie de ajutor pentru administrarea patrimoniului erau cei care-l și ofereau.
În plus, pentru a demonstra premeditarea situației de fapt, în care conducerea societății oglindea o parte din conducerea asociației, iar Ticu Plăcintă era cel la latitudinea căruia deciziile erau lăsate, rechizitoriul ne arată faptul că, încă de când a propus ideea înființării acestei societăți, inculpatul obținuse deja de la Registrul Comerțului denumirea pe care societatea urma să o aibă.
Scopul era, deci, de a prelua, prin intermediul a cinci contracte de concesiune – câte unul pentru fiecare dintre cele cinci terenuri din patrimoniul fundației – dreptul de administrare asupra tuturor imobilelor prezente și viitoare ale FTMB, pentru a „ajuta” fundația să se auto-finanțeze, pentru a-și putea continua activitatea prin care să organizeze evenimente destinate tinerilor.
Conform condițiilor contractuale, FTMB a încasat, pe rând 15%, 20% respectiv 25% din veniturile generate de chiriile aferente bunurilor fundației. În total, în perioada aprilie 2012 – martie 2022, Fundația pentru Tineret, fundație pe care societatea comercială trebuia s-o ajute, a rămas la final doar cu 3.934.000 lei, în timp ce societății i-au revenit 15.725.400 lei: un fel de „taxă” pentru „ajutorul” acordat.
Durata contractelor era de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii de drept, și inadmisibilitatea denunțării unilaterale. Singură modalitate era, deci, încetarea prin ajungerea la termen. Pentru încălcarea acestei clauze, dauna era de 1 milion de euro, deci un total de 5 milioane de euro.
Prin aceste clauze, F.T.M.B. a devenit „captivă” unei societăți comerciale pe acțiuni, creată exclusiv în scopul obținerii de profit. (…) rezultă cu evidență că scopul real al asocierii a fost acela de a redirecționa veniturile din chirii ce se cuveneau Fundației către societatea pe acțiuni a cărei activitate era coordonată și controlată de inculpații Plăcintă Ticu și apropiații săi.
Rechizitoriu, p. 32.
Investigație Buletin de București, Șoseaua Vergului, 2002–2010
O mare parte dintre legăturile inculpatului Ticu Plăcintă cu FTMB în perioada acestuia de pauză, între mandatele de conducere a fundației, sunt demonstrate cu informații anonimizate. Acestea, însă, confirmă o mare parte din investigația Buletin de București din 2021.
Cele trei firme care au legătură cu Ticu Plăcintă, care au profitat de pe urma închirierii patrimoniului FTMB din Șoseaua Vergului, împart un teren de 1,3 hectare. Prima dintre cele trei ocupă 5.887 mp, și a pus bazele Școlii Libaneze Bucharest-Beirut, ce funcționa și la momentul investigației, în clădirea fostului club.
„S.C. (…) S.R.L. a închiriat spațiul de la F.T.M.B. situat în sos. Vergului, nr. (…), sector 2 unde desfășoară activități educative, respectiv grădiniță, școală primară, generală și liceu aproximativ din anul 2002” Rechizitoriu, p. 33.
SRL-ul în cauză, pe care rechizitoriul îl menționează, este Universal Top Construct SRL, înființat în luna ianuarie a anului 2002. Firmă a fost înființată cu câteva luni înainte de a se încheia contractul cu FTMB și îi avea asociați, la momentul respectiv, pe libanezul Samer Bek Melhem și pe Ticu Plăcintă. Plăcintă urma să iasă în 2014 din această firmă.
Cele două loturi rămase după împărțirea celor 1,3 hectare care aparținuseră clubului sunt închiriate pe rând:
- unul în 2006 firmei Tisera Com SRL
- al doilea, în 2007, firmei Tisera Construct SRL
Conform investigației Buletin de București, Ticu Plăcintă era acționar la ambele firme. Contractele încheiate în anii anterior menționați sunt identificate în rechizitoriu în următorul paragraf:
Buletin de București arăta în 2021 că Tisera Com a fost creată în 2003 de Ticu Plăcintă și Antoni Sirena, cetățean italian, iar Tisera Construct exact în anul semnării contractului, 2007, de către Samer Melhem și Tavis Grup SRL, societate controlată în acel moment de Ticu Plăcintă și fiul său, cum reiese și din dosarul DNA.
Investigație Buletin de București, Șoseaua Vergului, 2010–prezent
Ticu Plăcintă, acționar în firmele care au închiriat terenurile și clădirea Universal Club, ajunge, în 2010, președinte al Fundației, iar în 2011 se înființează asociația SC Tin Management Grup SA, ce urma să se ocupe de exploatarea și administrarea patrimoniului FTMB. Astfel, Ticu Plăcintă se regăsea și în funcția de conducere a FTMB, și a asociației Tin Management.
„În anul 2011, la o lună de la momentul înființării societății, între F.T.M.B. și societatea nou înființată s-a încheiat un contract de concesiune având ca obiect exploatarea și administrarea imobilelor ce se aflau în proprietatea F.T.M.B.”
Firmelor ce se aflau în relații contractuale cu FTMB le-a fost „solicitat să semnez un act de adițional prin care contractul de închiriere era cesionat către societatea TIN MANAGEMENT GRUP S.A., urmând ca să achite chiria către această societate…” Rechizitoriu, pg. 34.
Conform investigației, Fundația pentru Tineret, reprezentată prin asociația Tin Management, încheie un contract cu Clubului Sportiv ASPOL, în vederea amenajării unei parcări și a unui teren de fotbal, lucruri ce s-au și realizat. Chiria pe care ASPOL o plătește pentru întreg locul pe care îl ocupă este de doar 1 leu/m2/lună, cu mult sub valoarea pieței, deși se află într-o zonă atractivă din punct de vedere imobiliar.
Acest lucru este confirmat de actele adiționale, dintre și 2007-2016, ale contractelor pe care FTMB le-a semnat cu diverși chiriași.
Relațiile profesionale au fost tumultoase, iar investigația detaliază parcursul acestora: Ticu Plăcintă rupe relațiile cu Melhem, încearcă să rezilieze contractele ce-l implică, însă o decizie a Tribunalului București arată că nu avea baza legală pentru a face acest lucru.
Chiar dacă acele contracte au rămas valide, Plăcintă colaborează cu Cătălin Vișoiu, o cunoștință mai veche, și Viorel Raicu, fostul Comisar-șef la Autorizări arme și muniții, din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase al Poliției Capitalei. Cel din urmă deține Clubul Sportiv ASPOL, clubul care închiriază în momentul de față terenurile din Vergului. În urma unor neînțelegeri despre care Vișoiu vorbește în investigație, acesta a ajuns la DNA cu o plângere împotriva lui Plăcintă și Raicu.
Moderna Club – Bucureștii noi
Din cadrul investigației se poate observa și contextul care a permis inculpaților dosarului DNA dezvoltarea unei infrastructuri instituționale de „făcut bani”. Dinainte ca Ticu Plăcintă să se reîntoarcă la conducerea FTMB, fundația a profitat de „nepăsarea conjugată a autorităților publice centrale cât și locale”, așa cum se argumentează și în rechizitoriu. Pe lângă afacerile lui Ticu Plăcintă, fundația era implicată și în altele, la fel de păguboase.
În 25 mai 2005, FTMB încheie cu Rotary Construcții SRL contractul de asociere pentru edificarea unui imobil pe terenul de 3200 mp din str. Bucureștii Noi nr. 48, teren aflat în proprietatea fundației, având drept obiect construirea unui imobil care să servească, pe de-o parte drept sediu pentru FTMB, iar pe de altă parte locuințe de închiriat pentru Rotary Construct SRL.
Fundației îi reveneau maxim 15%, adică 720mp din construcție. Conform informațiilor furnizate de Marian Vlad, fostul director general al Fundației, în spațiul ce revenea prin asociere, urma să fie deschis un hostel pentru tineret.
Din contractele cu Rotary, terenul Fundației a fost ocupat cu 2 imobile, la schimb cu un parter comercial și un apartament. Niciunul nu este folosit, așa cum prevede legea, în beneficiul tinerilor, fiind închiriate unor terți.
în decembrie aceluiași an, Rotary Construct se angajează să achite datoriile pe care FTMB le avea către stat. În urma acestei „bune-voințe”, fundația se alege doar cu un apartament de 90mp.
„Terenul în suprafata de 3.200 mp, situat în Bucuresti, strada Pajurei nr. (…), sector 1, pe care se afla edificat un imobil de locuințe și spații comerciale construite în baza contractului de asociere in vederea edificarii unor constructii nr. (…)/25.05.2005, iar conform clauzelor contractuale F.T.M.B. a fost de acord să plătească impozitul pe teren pe toată durata de existența a construcției.”
În 2012, prin Tin Management, societatea condusă de Ticu Plăcintă, Max Estate SRL, controlată de Gheorghe Mircea Cristian, încheie un contract de închiriere în 2012 și schimbă destinația imobilului, transformându-l într-o sală de nunți.
Sursă fotografie: Arhiva Minerva
