„Războiul Graffiti”. Primarul general Ciprian Ciucu a solicitat luni o intervenție administrativă rapidă împotriva graffitiurilor și afișajului ilegal din București. Edilul a catalogat acest fenomen drept o boală a orașului.
Abordarea administrației ignoră însă o realitate urbană evidentă. Autoritățile tratează totul ca pe un act de vandalism, în timp ce multe dintre aceste intervenții vizuale pe zidurile Capitalei reprezintă artă stradală autentică sub formă de picturi murale.
Reprezentanții Primăriei Capitalei, ai Primăriei Sectorului 1 și ai Ministerului Culturii au analizat blocajele legislative în cadrul unei dezbateri publice, fără să dezbată prea mult aceste diferențe. Oficialii au căutat soluții pentru curățarea clădirilor situate în zonele protejate în timp ce legislația actuală ar împiedica acțiunile rapide ale administrației locale în perimetrele istorice.
„Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”, a declarat Ciprian Ciucu.
Statutul zonelor protejate din centrul Capitalei, unde problema graffiti-urilor este mare, pare că aduce o problemă în plus pentru Primăria Generală, pentru că nu poate interveni rapid în aceste zone, fiind nevoie de avizul Direcției de Cultură a Municipiului București (DCMB).
Primarul general a mai afirmat că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează fenomenul.
„Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”, a adăugat edilul.
De asemenea, la dezbatere au fost prezentate mai multe imagini cu zone din București „infestate” de graffiti și afișaj ilegal.
CITEȘTE ȘI: „Modelul Ungaria”: Primarul Ciucu trimite Poliția Locală să-i învețe pe bucureșteni să dea cu mătura
„Banksy” de București
În urmă cu câteva zile, consilierul general USR Dragoș Radu a anunțat că programul prin care se va interveni asupra graffitiului și afișajului neautorizat intră în dezbatere publică.
În anunțul lui a postat pe Facebook două imagini drept exemplu, pe care le-a numit „mizerii”. Într-una din ele era prezentat textul „kiosk și”, alături de un stencil tip propagandă electorală pentru Marcel Ciolacu, cu textul „Ciolacu salvează economia”.
Totuși, imaginea a fost pusă lângă o lucrare a artistului stradal Orhan, cu care Buletin de București a discutat în urmă cu două luni, în care era portretizată Anca Alexandrescu, într-un stil satiric.
Consilierul a pus cele două imagini în același plan, deși a menționat în descrierea postării că „E important de spus că nu vorbim despre arta stradală autorizată sau despre reclame legale. Acestea rămân în continuare permise. Ținta sunt, în mod clar, mâzgălelile apărute peste noapte, care nu au nicio legătură cu arta și care degradează imaginea orașului”.
Ciucu a declanșat războiul Graffiti: „Îmi crapă capul de rușine”
În cadrul dezbaterii, tonul primarului Ciucu a devenit mai personal și mai iritat în momentul în care a vorbit despre imaginea Capitalei: „Îmi crapă capul de rușine când le văd prin centrul orașului și știu că trec turiști pe acolo. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru?”, a spus el.
În replică, ministrul Culturii, Demeter István, a atras atenția că soluțiile nu pot fi aplicate rapid, în special atunci când implică modificări legislative.
El a subliniat că problema nu ține doar de lege, ci și de modul în care aceasta este interpretată și aplicată de instituții diferite, de la autorități locale la instanțe și direcții de cultură.
Ministrul a invocat existența cadrului legal, inclusiv Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar și dificultățile generate de interpretări restrictive.
„Am ajuns la situația în care, pentru a revopsi o trecere de pietoni, sunt necesare avize”, a spus ministrul.
Totuși, a menționat că există și mecanisme precum intervențiile de urgență, care ar putea fi folosite mai frecvent pentru a rezolva punctual situațiile.
CITEȘTE ȘI: Sector 2 I Festival de artă stradală în luna octombrie
„O relație excepțională”
Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, a explicat că una dintre principalele probleme este limita de intervenție pe proprietatea privată.
„Ne lovim de câteva probleme foarte, foarte complexe, în materie de proprietate. Primarul poate dispune doar pe domeniul public sau cel privat al UAT-ului. Legislația nu te lasă sa intri in curtea omului sa ștergi graffiti-ul, chiar daca e la intersecția dintre public si privat”, a spus acesta.
El a propus un proiect pilot într-o zonă centrală, care presupune inventarierea clădirilor afectate, notificarea proprietarilor și aplicarea de amenzi atât pentru autorii vandalismului, cât și pentru proprietarii care nu intervin.
În paralel, administrația ar urma să ofere sprijin și să intervină, cu acordul proprietarilor, în baza unor avize obținute de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB).
Deși Bujduveanu a menționat de două ori că relația primăriei cu DCMB, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, este una „excepțională”, fostul primar general Nicușor Dan spunea că instituția a dat în trecut „avize absolut scandaloase”.
CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan acuză Direcția pentru Cultură că a dat „avize absolut scandaloase”: „Este total ineficientă”
Primarul general vrea „acțiuni de igienizare” în războiul contra graffiti
Ciprian Ciucu s-a arătat frustrat pe neputința de a interveni în zonele protejate, de altfel în care PMB poate interveni. El a insistat că nu înțelege nevoia de proiecte complexe pentru a rezolva această prolemă.
„Nu cred ca e nevoie de avizul Ministerului Culturii să dai noroiul de pe o clădire. Ceea ce cer eu este să putem interveni în 48 de ore, să acționăm sistemic. Nu e nevoie de a interveni semnificativ, este vorba despre acțiuni de igienizare, nu avem nevoie de proiecte de arhitectură. Modul în care este scrisă legea astăzi face orice tip de intervenție foarte, foarte greoaie.
Sunt chestiuni de bun-simț. Avem nevoie să facem ditamai conferințele, să vină ministrul. Nu trebuie să vin eu, primar general, să avem dezbaterea asta. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru? Nu ne e rușine? Nu vedem că este un flagel?”, a spus el.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | ”Am hoinărit pe Arthur Verona, la Street Delivery”
„Plinta urbană” și cum ne influențează calitatea vieții
În același timp, arhitectul Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților filiala București, a nuanțat discuția, amintind că nu tot graffitiul are același impact urban. El a dat exemplul unor orașe precum Kiev, New York sau Paris, unde intervențiile artistice au fost integrate în spațiul public și au contribuit la calitatea vieții.
„Aceste lucruri dezvoltă spațiul public. Ele sunt în legătură cu plinta urbană, acea zonă la nivelul străzii de care toți ne lovim. Asta influențează masiv calitatea vieții”, a spus arhitectul.
Reducerea fenomenului ține nu doar de sancțiuni, a mai adăugat el, ci și de campanii de prevenție și de colaborarea dintre autorități și comunitate.
Un alt participant la dezbatere a vorbit despre diferența între graffiti-ul haotic, „tagurile” și arta stradală.
De altfel, aceste diferențe au fost abordate ăn cadrul dezbaterii fără o definiție clară, explicații sau propuneri concrete iar discuția a fost rapid deviată către probleme tehnice.
