Consiliul General al Municipiului București (CGMB), în care primarul Ciprian Ciucu are o majoritate fragilă, va decide anul acesta, după peste 20 de ani, ce bani merg la sectoare.
Un amendament la legea bugetului, adoptat vineri în Parlament, prevede că Primăria Capitalei are întâietate la distribuirea banilor. Iar restul sumelor merg către sectoare doar pe bază de proiecte.
Prevederea reprezintă o aplicare temporară, pentru anul în curs, a referendumului inițiat de Nicușor Dan în urmă cu doi ani, când era primar general. Atunci, 65% dintre bucureșteni au fost de acord ca „repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a taxelor și impozitelor să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București”.
Primarii trebuie să vină cu proiecte, în 10 zile, pentru a se decide ce bani merg la sectoare
Amendamentul, propus de către deputatul USR Cătălin Drulă, prevede că 14% din impozitul pe venit estimat a fi colectat în anul 2026 în București merge automat la bugetul Primăriei Capitalei.
Restul de 85% se va împărți între Primăria Capitalei și sectoare, dar, spre deosebire de anul trecut, modul în care se distribuie banii nu va mai fi decis de Guvern, ci de către CGMB, pe bază de proiecte.
„Suma corespunzătoare unei cote de 85% din impozitul pe venit estimat (…) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București bugetului local al municipiului București și bugetelor locale ale sectoarelor municipiului București.
Pentru repartizarea sumelor corespunătoare cotei de 85% Consiliul General al Municipiului București are obligaţia ca, în termen de 2 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să solicite în scris tuturor sectoarelor municipiului București prezentarea de cereri pentru repartizarea de sume, iar sectoarele au obligația să comunice propunerile în termen de 2 zile lucrătoare de la solicitare”, se arată în legea bugetului pentru anul 2026.
150 milioane de lei sunt alocați direct pentru două proiecte ale Primăriei Sectorului 4
Legea bugetului mai prevede, ca excepție, că Primăria Sectorului 4 va primi anul acesta suma de 150 de milioane de lei, pentru a putea continua lucrările la două obiective aflate deja în șantier.
Este vorba despre „Construire pasaj rutier intersecția strada Ion Iriceanu x strada Turnu Măgurele”, „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”, „precum și pentru finanțarea altor capitole de cheltuieli prevăzute în devizele generale ale investițiilor de infrastructură, iar diferența se virează în același termen în contul distinct de venituri deschis pe seama municipiului București, corespunzător cotei de 14%”, menționează actul normativ.
Ciprian Ciucu are o majoritate fragilă în Consiliul General
Primarul general al Capitalei este sprijinit, în acest moment, în Consiliul General al Municipiului București, de o alianță de 28 de consilieri generali din cinci partide.
De cealaltă parte, coaliția formată din PSD, AUR și PUSL deține 27 de consilieri generali.
Cu această majoritate fragilă, primarul general nu poate trece decât proiecte de hotărâri simple. Pentru adoptarea unor decizii esențiale care privesc administrarea patrimoniului și funcționarea Primăriei Capitalei, aprobarea bugetului anual, rectificări bugetare, stabilirea impozitelor și taxelor locale sau aprobarea contractării unor împrumuturi, este nevoie de o majoritate de două treimi din voturi.
Prin urmare, mandatul său va fi marcat de negocieri și compromisuri pe care va trebui să le facă cu primarii PSD de la sectoarele 2, 3 și 4.
Centralizarea bugetului la Primăria Capitalei, după 20 de ani în care sectoarele au avut întâietate
Până la începutul anilor 2000, primăriile de sector aveau o importanță administrativă și financiară redusă. Bugetul Capitalei era administrat de Primăria Generală, care redistribuia fondurile către sectoare.
Modelul s-a schimbat în timpul mandatului de primar general al lui Traian Băsescu și de premier al lui Adrian Năstase. Cei doi erau rivali politici și, pentru a-i lua din putere edilului, prim-ministrul a schimbat mai multe legi, prin care a luat din atribuțiile Primăriei Capitalei și le-a redistribuit către primăriile de sectoare.
Astfel, consiliilor locale de sector au primit competențe sporite în administrarea domeniului public și privat al sectorului, gestionarea unităților de învățământ, sănătate și a unor infrastructuri locale.
De asemenea, primăriile de sector au căpătat un rol decisiv în emiterea autorizațiilor de construire și gestionarea terenurilor la nivel local. Acest lucru a coincis cu o dezvoltare imobiliară masivă, primarii de sector devenind autorități cheie în avizarea proiectelor noi.
În fine, a avut loc un transfer de responsabilități pentru gestionarea domeniului public (spații verzi, străzi secundare, curățenie) de la nivel central la nivel local, sectoarele beneficiind de dreptul de a încheia contracte de prestări servicii cu firme private.
„Bucureştiul a fost distrus ca perspectivă şi ca formulă de dezvoltare de Adrian Năstase, pe care nu l-a făcut nimeni responsabil pentru ticăloşia pe care a făcut-o.
În timpul mandatului meu,, erau şase primari de sectoare PSD şi eu eram al şaptelea primar, care nu era PSD. Adrian Năstase a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a spart bugetul Primăriei Capitalei şi l-a împărţit la şase judeţe şi a lăsat şi primăriei Capitalei bani să plătească subvenţia la RATB, subvenţia la Radet, şi îi mai rămâneau ceva bani”, a declarat anul trecut fostul primar general și președinte al României, Traian Băsescu.
