Încă de la înființare, RADET-ul a fost ușor ușor distrus de interesele personale ale personalităților politice și de ignoranța lor. 30 de ani mai târziu, datoriile au crescut cu milioane de lei, iar relația cu ELCEN a devenit un exemplu clar al disfuncționalității sistemului.

După anul 1989, sectorul energetic a cunoscut o restructurare: s-au desființat regiile autonome, s-a început procesul de privatizare și, după 2007, au apărut tot mai multe reglementări din partea Uniunii Europene. Organisme financiare mondiale precum Banca Mondială au acordat României fonduri pentru restructurare și modernizare. Eșecul de reformare, însă, a avut loc din cauza lipsei voinței și deciziei politice și a consolidării unui mediu corupt. Guvernele de după Revoluție au intervenit în structura operațională ale întreprinderilor energetice și și-au exercitat puterea în scopuri personale, de la angajarea unei rude pe un post public până la încheierea de contracte necorespunzătoare.

Conform prof. Univ. Dr. Ing. Virgil Mușatescu, în anii 90, consumul de energie a scăzut masiv: dacă în 1989 s-au consumat 83.66 miliarde kWh, în 1994 numărul a scăzut la 56.93, cu 32%. Alt lucru care a scăzut a fost eficiența. În 1994 randamentul Regiei de Electricitate RENEL a fost de 33%.

Tot în anii 90, mai precis în 1996, a început marea datorie a RADET-ului către ELCEN, atunci când regia de termoficare a încheiat anul fiscal cu o datorie de 8.7 milioane de lei vechi. De atunci și până în prezent, RADET a adunat, an după an, datorii și penalități.

Declinul ireversibil

ELCEN deține în prezent principalele surse de energie termică ale Municipiului București, iar RADET (Termoenergetica) exploatează rețelele de transport și distribuție și deține, deci, piața de furnizare a energiei termice. De RADET depind 1.200.000 locuitori ai Capitalei, 565.000 apartamente și 5.000 instituții bugetare și agenți economici, printre care spitale, școli și cămine de bătrâni. La rândul lor, RADET depinde de Primăria București, iar ELCEN de Ministerul Energiei.

După Revoluție a avut loc separarea sistemului de transport şi distribuţie de cel de producere a agentului termic. Astfel apare Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice. În 1990, Consiliul General al Municipiului București preia RADET și, implicit, își asumă responsabilitatea pentru al doilea cel mai mare sistem de termoficare din lume, după Moscova. Patru ani mai târziu, o hotărâre a Guvernului Văcăroiu prin care s-a aprobat „Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice” a apărut ca un prim pas către declin. Așa a ajuns RADET să plătească ELCEN-ului majorări de 3%; RADET era obligată să plătească facturile pentru energie termică în cel mult două săptămâni, în timp ce sumele de încasat de la asociaţiile de proprietari ajungeau după 30 de zile. În 1995 a apărut programul de restructurare şi redresare financiară a RADET, program care presupunea investiții de aproximativ 500 milioane de EURO în modernizare și reabilitare. Guvernul condus de Victor Ciorbea, fostul primar al Capitalei, a accesat diverse credite externe în vederea restructurării RADET: în 1997, 35 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii, iar în 1998 încă 10 milioane de euro de la Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei. În tot acest timp, contractele încheiate „pe pile” se adunau, iar modernizarea sistemului de termoficare întârzia să apară. Sorin Oprescu, Marian Vanghelie, Radu Andronic, toate aceste personalități politice, și nu numai, au beneficiat de pe urma RADET-ului.

În 2008, Primăria Municipiului București (PMB) a semnat un protocol prin care se angaja să achite o parte din datoriile RADET. Un an mai târziu, PMB achită 484 milioane lei dar refuză să plătească restul. Din 2009 până în 2013, valoarea datoriilor Regiei s-a triplat, ajungând la 3038 milioane lei. Atunci, Guvernul a aprobat un Memorandum propus de Primărie conform căruia ELCEN-RADET vor fuziona într-o societate nouă a PMB, iar datoriile vor fi șterse. Ministerul Justiției nu a fost de acord ca acțiunile ELCEN  să fie transferate la PMB, deci Memorandumul nu a produs efecte. De la un an la altul se mai adaugă încă 400 milioane lei datorii. În toamna anului 2015 RADET refuză protocolul înaintat de ELCEN, Protocol de eșalonare a datoriilor pe 10 ani prin care obliga Regia să achita 250 milioane în anul respectiv. ELCEN își schimbă propunerea și este dispus să negocieze, însă RADET refuză din nou. ELCEN și RADET intră în insolvență în 2016.

În 2017 apare Compania Municipală Energetica, deținută de PMB, care este o societate pe acțiuni care se ocupă de producerea și furnizarea energiei termice. În vara aceluiași an Consiliul General al Municipiului București își dă acordul pentru cumpărarea ELCEN de la Ministerul Energiei la suma de 716 milioane de lei. RADET și ELCEN sunt în insolvență și există, la ambele, un plan de reorganizare prin care se va face fuziunea. În 2018, apare o nouă soluție: ELCEN și RADET vor fi transferate Companiei Energetica București. Adunarea Creditorilor aprobă planul de reorganizare ELCEN și fuziunea dintre cele două. În octombrie se majorează capitalul la Energetica pentru cumpărarea creanțelor ELCEN. O lună mai târziu, Curtea de Apel București declară ilegale companiile municipale. La începutul lui 2019, Adunarea Creditorilor aprobă planul de reorganizare al RADET; fuziunea cu ELCEN dispare, iar activitatea Regiei va fi transferată către Energetica. În aprilie se înființează Termoenergetica și Energetica Servicii, pentru că Energetica a fost anulată în instanță. Se declară falimentul RADET, însă Regia mai poate furniza agent termic 90 de zile. În octombrie 2019, Primăria este dată în judecată de ELCEN pentru suma de 3.8 miliarde lei, datoria pe care RADET o are la ELCEN. În cazul în care ELCEN va câștiga procesul sunt șanse mari ca PMB să intre în incapacitate de plată.

Conform unui raport Rominsolv, disfuncționalitatea sistemului de cooperare dintre cele două entități vine din cauza faptului că nu există o coerență decizională în desfășurarea Serviciului Public.

ELCEN produce cu costuri mari, proporţionale consumurilor specifice tehnologiei jumătăţii secolului trecut, iar RADET aplică, peste acest preţ, un cost de transport şi distribuţie majorat substanţial de pierderi şi de efectele conexe ale fiecărei avarii, respectiv scăderea vânzărilor cauzată de întreruperea furnizării pe perioada remedierii.”

Raport Rominsolv

Ce nu merge bine?

Un raport din octombrie 2019 aprobat de Primăria Capitalei sintetizează problemele care au dus la falimentul RADET:

„Scăderea veniturilor care s-a produs din cauza reducerii cantităților vândute, ca urmare a:

  1. Reducerea numărului de consumatori prin debranșare
  2. Creșterea temperaturii exterioare
  3. Reabilitarea termică a imobilelor
  4. Montarea repartitoarelor de costuri
  5. Pierderi provocate de neacoperirea costurilor prin tarifele practicate
  6. Neplata subvențiilor de 1 miliard de lei promise de Guvern și PMB către RADET
  7. Înghețarea tarifului atunci când se impunea o creștere solicitată de operator”

Editor: Oana Despa
Grafică: Ion Mateș

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *