Peste 1000 de cetățeni s-au adunat sâmbătă, 25 martie, la intrarea dinspre Titan a parcului IOR, să protesteze pentru revendicarea zonei retrocedate a parcului. Protestul a fost organizat de Inițiativa Civică IOR, un grup de cetățeni al căror numitor comun este dragostea față de respectarea spațiului verde.
„O suprafață de 12 hectare din Parcul IOR, echivalentul a 12 terenuri de fotbal, e pe cale să fie pierdută pentru totdeauna din patrimoniul verde al comunității noastre,” transmit organizatorii în textul adiacent petiției lor. În zona retrocedată a parcului copacii sunt otrăviți, se practică tăieri ilegale și sunt incendii recurente. „Un oraș nu poate să respire cărămizi, borduri și betoane. Orașul este construit din comunități iar acestea se destramă în absența unui mediu natural sănătos” mai adaugă aceștia.
Pe lângă funcția socială pe care o au, parcurile sunt și o sursă de oxigen. În 2009, România a fost atenționată că depășește, în mai multe orașe, valorile limită privind poluarea aerului cu pulberi în suspensie, introduse cu scopul de a reduce pe cât posibil efectele dăunătoare ale poluării aerului asupra sănătății umane și a mediului ca întreg. „Din 2018 și până în prezent, măsurile luate au fost ineficiente, motiv pentru care România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, se arată pe site-ul petiției. Deși până în anul 2013 Bucureștiul trebuia să ajungă să aibă o suprafață de 26 mp de spațiu verde per cap de locuitor, cele mai recente date oficiale arată că acesta are numai 9,86 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor.
„Trebuie să luăm în calcul orice posibil scenariu prin care această zonă se poate întoarce în folosul publicului” a spus Ciprian Gal, coordonatorul Greenpeace prezent la protest.
Cum s-a desfășurat protestul
Protestul, diferit de ceea ce suntem obișnuiți să înțelegem când ne gândim la un protest, a fost „o plimbare” prin zona retrocedată, un tur ghidat prin timp și spațiu, menit să prezinte tuturor zona așa cum este văzută de cei care o frecventau și care o îndrăgeau, fie că s-au mutat recent sau chiar au copilărit acolo.
Codarcea Alexandru are 19 ani și este și el membru în cadrul grupului de inițiativă civică IOR: „Eu am doar 19 ani și m-am implicat în asta pentru că am copilărit aici și ce se întâmplă este foarte trist. Eu stând aici în zonă am văzut cum au distrus parcul, au tăiat copacii, au venit cu drujba” spune Alexandru care speră ca această bucată de parc să nu devină un bloc sau un mall.
Printre copiii prezenți la protest se numără și Alexia, în vârstă de 11 ani. „Pe lângă faptul că poluează, strică și imaginea parcului. Să vezi totul ars și distrus nu mi se pare deloc ok,” spune Alexia.
Deși oamenii adunați au început să scandeze din proprie inițiativă, organizatorii evenimentului au invitat cetățenii prezenți să profite de vitalitatea pe care o au pentru a vorbi și a se cunoaște între ei, în loc să-și canalizeze energia în scandări și fluturat, de pe loc, pancarte. Acest lucru a fost motivat de faptul că una dintre funcțiile unui parc într-o societate nu este doar aceea, de altfel foarte importantă, de a curăța aerul și așa poluat, ci este și de a oferi oamenilor un loc în care să se poată strânge, cunoaște, și comunica, în afara structurilor sociale determinate, având chiar o importanță democratică.
Unul dintre locurile „vizitate” de protestatari a fost pădurea de castani dinspre lac, sau ce a mai rămas din aceasta, după ce aceasta ar fi fost „secată în proporție de 80%-90%.” Aici ar fi fost, mai demult, chiar și niște leagăne. Conform organizatorilor, în ciuda repetatelor sesizări făcute atât de către ei cât și de alți cetățeni la Poliție și la Garda de Mediu, copacii nu au putut fi salvați. Cei din urmă le-ar fi răspuns că nu pot să intervină deoarece terenul nu figurează ca spațiu verde ci ca teren construit.
Istoricul acestei zone
„Terenul respectiv ar fi fost retrocedat în anul 2005, din ordinul lui Videanu, semnatar ar fi fost chiar Ludovic Orban. Au demontat în scurt timp toate bancile, ca să nu mai arate că este parc. Însă el a funcționat în continuare ca și parc, întotdeauna, din anii 60-65, de când a fost instituit” a declarat Paul, un reprezentant al fundației civice IOR, pentru Buletin de București.
Zona a fost pierdută în mod definitiv de Primăria Sectorului 3 în 2022, după o serie de procese care s-au întins pe o durată de 10 ani, conform unei decizii pronunțate de Instanța Supremă. Judecătorii ar fi stabilit că Primăria Sectorului 3, deoarece nu a fost administratorul terenului înainte de retrocedare, nu are calitate procesuală în această cauză.
Conform lui Paul, a cărei părere este împărtășită de mai mulți oameni care au fost prezenți astăzi, zona a fost lăsată de izbeliște pentru a șterge din memoria colectivă urmele parcului care a fost o dată acolo.
„Eu i-am avertizat, pentru că mi-am imaginat ceea ce se poate întâmpla, ținând cont că suntem în ringul 0, foarte aproape de ringul 1, deci practic o zonă semi-centrală, există parc, există lac, există metrou. A provenit și o informație conform căreia ar fi făcut săptători topologice, deci să facă blocuri”.
În momentul de față, cele 12 hectare de teren din parcul IOR de care este vorba sunt, întradevăr, încadrate în zona CB3 (destinată construcțiilor), conform Planului Urbanistic General. Zona CB3, numită și „a subpolilor urbani,” permite construcția unor clădiri care pot ocupa până la 70% din teren, conform Grupului de Inițiativă Civică IOR.
„Ideea este că după acel an, 2005, ușor-ușor au început să dispară diferite elemente care ar arăta că e parc și zona a rămas practic o zonă sălbatică, neamenajată. Evident, a crescut și o parte din vegetația spontană de care ei s-au prevalat în momentul în care au început să spună „ok, venim noi și, practic, vă scăpăm”. (…) Chiar și dinainte de 2005, cred că era Eugen Pleșca primar, au vrut să facă aici un fel de Dragonul Roșu” a spus Paul, pentru Buletin de București.
Unul dintre argumentele conform cărora zona respectivă nu a fost parc este că „zona verde” ar fi, de fapt, vegetație crescută spontan, în timp. Paul, în schimb, ne arată către niște copaci, „vechi de cel puțin 20 de ani”, care nu aveau cum să ajungă la înălțimea respectivă „spontan”.
Chiar dacă pe Paul nu l-a luat prin surprindere distrugerea efectivă a parcului, metoda prin care aceste „grupuri de interes” au acționat, și anume găurirea copacilor înspre rădăcină, pentru a pune otravă în interiorul lor, i-a întrecut așteptările:
„Este clar că asta este intenția finală. Ce i-ar împiedica: faptul că este încă spațiu verde. Și am spus, eu nu m-am gândit niciodată că vor merge până la soluția asta pe care au adoptat-o în cele din urmă, și anume găurirea copacilor și pus otravă la rădăcină, m-am gândit că vor pune efectiv benzină.”
Astfel, a început procesul de „înlocuire” al destinației zonei. Pretinzând că taie copacii uscați, au ajuns și la cei verzi: „Au tăiat cum au apucat” iar unii au rămas numai destabilizați, suficient de mult cât să reprezinte un pericol. Asta ar face parte din strategie, spune Paul. Pericolul pe care tăierile lor l-au creat nu poate fi înlăturat decât tot de ei, terminând ceea ce au început, eliminând copacii. Însă, și dacă se întâmplă un accident, tot ei au căștig de cauză, demonstrând astfel ce „periculoasă” este zona respectivă.
Conform panourilor afișate la fața locului, pe zona respectivă din parc se dorește amenajarea unui parc de distracții pentru copii. „Partea asta e fumigenă de presă, cu loc de joacă, parc de distracții,” spune Paul, care înțelege potențialul valorii imobiliare pe care zona respectivă o are.
Însă și dacă, într-adevăr, trecând peste „eco-cidul”pe care l-ar fi cauzat, proprietarii ar vrea să construiască un parc de distracții, situația tot nu este tocmai în regulă, dată fiind dimensiunea bucății pe care parcul de distracții s-ar întinde:
„Normal că orice parc are și o zonă de agrement dar nu poți tot parcul să-l faci agrement Legea spune că numai 10% poate fi ocupată cu agrement funcțiuni anexe parcului. Trebuie să ai și autorizațiile necesare (…) Primăria nu a emis avizele tocmai pentru că este spațiu verde, s-au găsit în arhiva primăriei documentele care fac dovada acestui lucru,” a declarat Dan Trifu, vicepreședintele Eco-Civica, pentru rfi.ro .
Răspunsurile politicienilor
Organizatorii protestului s-au delimitat clar de orice valență politică ar putea protestul lor să prindă. Chiar au rugat participanții cu „apartenență politică” să nu filmeze sau să facă poze, să-și „pună telefoanele în buzunar”. Aceștia au declarat în mai multe rânduri că s-au săturat de promisiunile „electorale”, „goale” ale politicienilor. Deși asociația propriu-zisă s-a format de curând, cam de când au început tăierile ilegale, unii dintre membrii s-au mai întâlnit la alte acțiuni comunitare ale cetățenilor sectorului, inclusiv în Ședințele de Consiliu ale Sectorului 3.
În ciuda acestui lucru primarul sectorului 3, Robert Negoiță, a fost prezent la protest, pentru o scurtă perioadă de timp, menționând că „În PUG (Planul Urbanistic Genereal) astăzi este construibil. Noi în PUZ (Plan Urbanistic Zonal) am blocat această construire, dar astăzi PUZ-ul nu mai există.” La întrebarea dacă părerea cetățenilor care hotărăsc să nu se construiască contează, acesta a răspuns ,,În mod normal da”, dorind să revină la discuția anterioară despre PUZ.
În urmă cu câteva zile, Primarul General Nicușor Dan a anunțat pe pagina sa de Facebook faptul că a cerut verificarea legalității dispoziției de retrocedare unei firme de avocatură. „Dacă în urma acestei analize se va stabili că decizia retrocedării a fost corectă, vom face demersurile necesare pentru a expropria acest teren,” a mai declarat acesta.
A contribuit: Elena Dumitru
sursă fotografii: Grupul de Inițiativă Civică IOR – Titan și amator.
Comments are closed.