Proiectul trenului metropolitan București-Ilfov urmează să fie integrat tarifar cu transportul în comun din București și să fie lansat etapizat începând cu 2023 astfel încât, în 2035, cele 20 linii prevăzute să fie 100% funcționale.

Transportul feroviar metropolitan pentru București-Ilfov înseamnă 20 linii care vor lega gările din Capitală cu principalele localități din Ilfov până în 2035. Asta deși într-o primă fază a proiectului erau preconizate 16 linii, dintre care una circulară pe actuala centură feroviară.

Conducerea CFR a aprobat deja protocolul de colaborare cu Primăria Capitalei pentru primele trei trasee de tren urban însă proiectul de hotărâre din partea municipalității a căzut la un vot urmând ca la ședința următoare să fie repus pe ordinea de zi.

Înainte de a fi înființat, serviciul de tren metropolitan necesită însă o integrare tarifară.

De principiu, costul călătoriei va fi la fel ca în transportului public actual. Acest preț încă este decis politic. Este în funcție de suportabilitatea localității și a regiunii, restul cheltuielilor sunt compensate de autoritățile publice, prin impozitele colectate. Probabil prețul va fi ca cel de astăzi, eventual cu ajustările în baza inflației”, explică pentru Buletin de București, Ștefan Roșeanu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară(ARF).

Primele estimări arată că, după ce vor fi puse în funcțiune, cele 20 de linii de tren metropolitan vor depăși numărul zilnic de călători de la Metrorex, situat înainte de pandemie la aproximativ 180.000 de mii de pasageri pe zi.

Ne așteptam la 200-300 de mii de călători pe zi. Nu este o cifra nerezonabilă. Practic e vorba de un metrou de suprafață. Nu mai vorbim de un tren care circulă de câteva ori pe zi”, mai spune Roșeanu.

Perla din Pipera

Într-o primă fază vor fi introduse linii în zonele care nu necesită investiții foarte mari. Magistrala 800 de cale ferată, care leagă Bucureștiul de Constanța, traversează cartierele Pajura, Băneasa, Pipera, cartierul Andronache și orașul Voluntari, și a fost reabilitată recent.

Cea mai importantă stație de pe acest tronson ar urma să fie cea de lângă bariera de pe Șoseaua Petricani, care desparte Sectorul 2 de Voluntari. Trenul metropolitan ar urma să preia din sarcina stației de metrou Pipera care, înainte de pandemie, era dusă în supra capacitate la orele de vârf.

În cazul Petricaniului există un proiect de subtraversare a căii ferate. Va fi construit un pasaj. Pe partea feroviară se analizează cum va fi construită aceasta stație, mai ales pentru faza a doua, pentru că nu mai putem vorbi de un punct de oprire care afectează capacitatea de transport. Trebuie să ne imaginăm că un tren blochează orice alt potențial tren pe kilometri întregi. Spre deosebire de transportul rutier, un tren nu se poate apropia foarte mult de un altul oprit sau să-l depășească. Sunt reguli după care circulă trenurile, sunt intervale de siguranță și de aici apar și problemele de capacitate. Nu este același principiu ca la tramvai, spre exemplu”, continuă președintele ARF.

Investițiile preconizate inițial pentru cele 16 linii se ridicau la 600 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul anual al Municipiului București. Banii trebuie împărțiți între sisteme și subsisteme de infrastructură și achiziția de material rulant.

Pe zona unde este un singur fir pe centura feroviară a Bucureștiului vorbim de proiecte de dublare a liniei. Toata centura va fi cu linie dublă, electrificată. E modelul de la Berlin, S41 și S42, cu un tren circular. Din păcate inelul feroviar al Bucureștiului nu va putea fi gata înainte de 2030-2035, pentru că nu este lucrare foarte simplă. Până la urma centura feroviară are singurul rol de a uni serviciile de transport între ele. Nimeni nu va folosi trenul circular de a se plimba pe centura capitalei de dragul centurii”, mai spune Ștefan Roșeanu.

Sperăm ca odată cu noul mers al trenurilor de la 1 decembrie 2023 să avem prima îmbunătățire a serviciului metropolitan prin completarea serviciilor comandate de ARF cu serviciile cu care vine autoritatea locală și, în paralel, să vedem demararea licitației pentru trenurile pe care le cumpăra regiunea București-Ilfov care să completeze flota națională, plus diversele lucrări punctuale de amenajare și reamenajare de puncte de oprire, acces la gară și iluminat public. Vorbim și de lucruri care nu sunt strict feroviare dar care vor convinge cetățeanul să circule cu trenul”, conchide președintele Autorității pentru Reforma Feroviară.

Ultimele calcule arată că pentru realizarea primei etape, respectiv, traseele Gara de Nord – Gara Vest, Gara de Nord – Băneasa – Gara Obor, Gara Obor – Băneasa – Gara de Vest, Gara de Nord – Scroviștea, ar fi nevoie de 44 de milioane de euro.

CITEȘTE ȘI

(Visited 11,048 times, 1 visits today)