Din 38 de candidați la primăriile din Capitală și din principalele orașe din țară doar doi îndeplinesc criteriile de a fi viitori “Primari ai Aerului Curat” după ce programele lor electorale au fost analizate de experții de mediu.
Apelul pentru aer curat este semnat de Observatorul Român de Sănătate, Centrul pentru Politici Publice Ecopolis (Aerlive.ro), Dăruiește Viață, Greenpeace, Caravana cu Medici, 2Celsius și Bankwatch România.
Într-o primă monitorizare realizată de experții independenți de la Observatorul Român de Sănătate, au fost evaluați 38 de candidați la primăriile București, Cluj și Timișoara, precum și candidații la primăriile de sector din București.
După ce au fost analizate programele electorale, doar doi dintre candidați îndeplinesc criteriile de a fi viitori “Primari ai Aerului Curat”. Majoritatea candidaților îndeplinesc doar parțial criteriile de a fi Primari ai Aerului Curat.
Mai mult, cinci candidați evaluați nu propun măsuri pentru curățarea aerului în programele lor electorale publicate online.
Doar Clotilde Armand, care candidează la Primăria Sectorului 1, și Dominic Fritz care candidează la primăria Timișoarei au cele mai multe măsuri anti-poluare trecute în programele electorale.
Potrivit unui studiu al Observatorului Român de Sănătate, niciuna dintre primăriile celor mai mari 10 oraşe din România nu făceau suficient pentru reducerea poluării aerului în anul 2018.
Astfel, primăria din București primea doar 3,6 puncte din 10 posibile pentru măsurile luate împotriva poluării aerului, în timp ce primăriile Craiova, Constanța și Ploiești primeau sub 3 puncte din 10 posibile.
Potrivit aceluiași studiu, implementarea măsurilor pentru aer curat ar putea crește speranța de viață pentru 23.400 români care mor prematur din cauza poluării aerului.
