Expoziția stradală „Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic” s-a deschis la Palatul Șuțu, de duminică, 25 august, și poate fi vizitată până pe 14 septembrie.
Expoziția face parte „dintr-un demers mai amplu de explorare a unui fenomen arhitectural inedit din peisajul citadin bucureștean, însumând două volume (Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic I și II), două expoziții în spațiul public (una la București, iar alta care a avut loc pe Faleza Cazinoului din Constanța), o conferință la Palatul Suțu din București (5 septembrie) și două tururi ghidate (7 și 8 septembrie) , într-o zonă emblematică din capitală, coordonate de arh. Dragoș Popescu și Ana Rubeli, storyteller cultural”, se arată într-un comunicat al Muzeul Municipiului București.
CITEȘTE ȘI: A treia licitație pentru repararea pasajului peste centură de pe Autostrada A 1 București-Pitești
Care este scopul expoziției
Principalul scop al acestei expoziții este de a atrage atenția asupra valorii inestimabile a arhitecturii pitoresc mediteraneene, care reprezintă identitatea a sute de imobile, presărate prin tot centrul capitalei.
Prezentarea lor în spațiul public apare ca un demers firesc de cunoaștere a patrimoniului construit, a acelui „genius loci” bucureștean care-l individualizează și pe care continuăm să-l iubim, cu toate contradicțiile sale, precizează reprezentanții muzeului, într-un comunicat.
„S-a observat recent o receptivitate tot mai mare a societății civile la acțiunile de recuperare a patrimoniului arhitectural, însă ținând cont și de problemele reale cu care se confruntă zonele centrale ale Bucureștiului, organizatorii și-au propus prin acest proiect popularizarea acestei moșteniri arhitecturale, care, cu cât este mai familiară, mai recognoscibilă în mentalul colectiv, cu atât va putea fi mai ușor îngrijit și protejat”, menționează aceștia.
Cum salvăm clădirile istorice
Totodată, proiectul își propune să arunce lumină și asupra stării precare a acestor imobile, adesea agresate de intervenții inabile sau stridente, în vederea încurajării unei dezbateri publice și administrative, care, în timp, va putea produce soluții reale și plauzibile pentru salvgardarea specificității acestei arhitecturi.
„Deși critica de arhitectură a vremii a desconsiderat vehement această modă în arhitectură, prin vocile unui G. M. Cantacuzino sau Constantin Moșinschi, e de menționat că mai toți arhitecții români activi în interbelic, chiar și Horia Creangă, cel mai renumit modernist al nostru, au cel puțin o realizare «contaminată» de aceste elemente pitorești, cu «obârșii» mediteraneene.
Succesul modei mediteraneene printre beneficiarii din România, în particular din București, se explică prin conectarea la trendul general european, ba chiar și cel de peste ocean””, a declarat arh. Dragoș Popescu, autor al textelor din cele două volume „Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic I și II”.
CITEȘTE ȘI: Magistrala 6 | Metroul spre Otopeni nu va fi gata în 2027. Șeful Metrorex: „Apar multe situații neprevăzute”
Ce înseamnă pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic
Stilul pitoresc mediteraneean în arhitectură este, aparent, prea puțin cunoscut și cercetat în istoria arhitecturii românești, fiind un stil de inspirație maură, florentină, venețiană, balcanică, grupat sub umbrela eclectismului pitoresc.
„În zona centrală a Capitalei și în parcelările interbelice din afara inelului central se întâlnesc frecvent clădiri cu iz mediteraneean medieval care evocă o lume de poveste, amintind de El Cid Campeador, de Romeo și Julieta, de dogi și de familia Borgia, de cruciade și de Bizanț.
O arhitectură plină de vervă care asamblează în combinații fără număr, niciodată repetabile, un întreg repertoriu de forme pitorești: turnuri și bovindouri, creneluri și console de lemn, arcade și ferestre cu colonete delicate, balcoane cu mașiculiuri de cetate, arce maure în acoladă sau potcoavă, pergole și streșini cu olane, grilaje din fier forjat și traforuri din piatră, ziduri masive îmbrăcate în tencuială rugoasă”, a precizat și prof. univ. dr. arh. Mihaela Criticos, în „Cuvânt-înainte” vol. I „Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic”.
Cele două albume pot fi găsite pe site-ul igloo.ro, iar în perioada expoziției ele sunt disponibile la un preț special.
