Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 8 October 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleDiverseFeatured

Cum se răcoreau bucureștenii în 1937. Cu gramofon sau lăutari

191
La masa în pădurea Pustnicul 1937- Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Municipiului București
La masa în pădurea Pustnicul 1937- Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Municipiului București

Cum se răcoreau bucureștenii în 1937: la picnic, în pădurea Pustnicu. Două fotografii din colecția „Fotografii, cărți poștale și clișee fotografice” a Muzeului Municipiului București, arată cum se distrau locuitorii Capitalei, vara, în interbelic.

Cum se răcoreau bucureștenii. Nu lipseau lăutarii

Situată la marginea Bucureștiului, departe de agitația urbană, pădurea Pustnicu era în perioada interbelică locul ideal de refugiu și recreere pentru familiile bucureștene și grupurile de prieteni ce își doreau să se bucure de momente petrecute împreună în natură, scriu reprezentanții Casa Filipescu Cesianu, care au publicat fotografiile.

Cum se răcoreau bucureștenii. Foto: Muzeul Municipiului București
Cum se răcoreau bucureștenii. Picnic în pădurea Pustnicul 1937. Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Municipiului București, colecția

Picnicurile reprezentau una dintre cele mai îndrăgite activități, bucureștenii luând cu ei coșuri pline de bunătăți și jocuri pentru divertisment.

Muzica era adesea prezentă, fie că era vorba de un gramofon portabil sau de muzicanți amatori, ce înveseleau atmosfera, cântând la vioară sau țambal, scriu cei de la Casa Filipescu Cesianu.

CITEȘTE ȘI: A treia licitație pentru repararea pasajului peste centură de pe Autostrada A 1 București-Pitești

La masa în pădurea Pustnicul 1937- Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Municipiului București
La masa în pădurea Pustnicul 1937. Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Municipiului București

Picnurile erau îndestulătoare, cu mâncare, băuturi alcoolice și apă. Remarcabil, din fotografii, este eleganța cu care se îmbrăcau bucureștii, în interbelic, chiar și când mergeau în pădure, la picnic.

„Se purtau, vara, rochii de voal, suficient de transparente, uneori chiar şi fără sutien… Cei care aveau bani purtau sandale Bally – atât bărbăteşti, cât şi de damă.

Femeile îşi fereau tenul de arşiţa soarelui fie cu umbreluţe japoneze, fie cu pălării de pai cu borurile foarte largi.

Îmi amintesc, de pildă, de surorile Nicodim, celebre pe atunci – una brunetă, cealaltă oxigenată – care îi făceau pe studenţi să întoarcă realmente capul după ele când treceau pe stradă…”, a povestit pictorița Wanda Sachelarie-Vladimirescu, într-un interviu pentru Formula As.

CITEȘTE ȘI: Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic, expoziție la Palatul Șuțu

Dacă nu mergeau în pădure, se răcoreau la ștrand

Cel mai cunoscut ștrand din Capitală, în perioada interbelică, era Lido, în spatele hotelului cu acelaşi nume, pe acelaşi loc unde se află şi azi!

„Marea noastră plăcere, a tinerilor din acea epocă, era noutatea instalaţiei de valuri artificiale, după moda adusă de la Paris. Mai era Bragadiru (sau Izvor, cum s-a numit mai târziu, după război) şi Floreasca, unde mergeam destul de des.

La majoritatea ştrandurilor, cu excepţia luxosului Lido, se bea – ca şi la Oteteleşanu, pe vremuri – bragă, însă eu nu eram mare amatoare. Cred că n-am mai băut bra­gă de pe vremea ado­les­cen­ţei, înainte de-a ne muta din Constanţa la Bucureşti!”, a povestit artista.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect

Scuterist lovit de autobuz. foto: Ciprian Husar
ArticoleEvenimentȘtiri

Scuterist lovit de autobuz, lângă parcul Tudor Arghezi

Un scuterist a fost lovit de un autobuz care circula pe linia...

Amendă de 100.000 lei pentru Primăria Capitalei. Instituția a fost sancționată de Garda de Mediu din cauza poluării aerului. Foto: Unsplah
ArticoleEvenimentFeaturedMediuPrimărie

Amendă de 100.000 lei pentru Primăria Capitalei, din cauza poluării aerului

Amendă de 100.000 lei pentru Primăria Capitalei. Instituția a fost sancționată de...

Transportul public din centrul Capitalei se organizează. FOTO: Arhiva
ArticoleȘtiriTransport

TPBI | O nouă stație STB pe Bulevardul Gheorghe Magheru. Restructurarea a două stații de autobuz are loc de mâine

Transportul public din centrul Capitalei se reorganizează. TPBI anunță restructurarea a două...