Fostul primar general al Capitalei, Adriean Videanu, a obținut un loc de veci în capătul aleii principale din Cimitirul Bellu. Dacă, în trecut, în locul respectiv, era o rampă de gunoi, în acest moment, printre deșeuri „tronează” un mini-mausoleu dedicat familiei Videanu. Construcția a fost autorizată de Primăria Municipiului București, în timpul mandatului Gabrielei Firea.
Odată intrați pe porțile cimitirului „Șerban Vodă”, cei care vor să viziteze pe lângă mormintele lui Mihai Eminescu sau a lui Ion Luca Caragiale și cavoul familiei Videanu trebuie să meargă drept pe aleea principală până la capelă. Ocolind ușor construcția prin dreapta și mergând tot în față, drumul cimentat se termină pur și simplu într-o alee de pâmânt. În fața „castelului“, momentan, nu există niciun alt mormânt, ci doar o baltă cu noroi, acoperită în mare parte de gunoaie: candele folosite, sticle de plastic, frunze uscate sau coroane ofilite.
Cripta fostului primar general este o construcție de proporții mari, în comparație cu cele din jur. Ușa arcuită este încadrată de două coloane dorice, „străjuite” la rândul lor de două urne decorative. Pereții laterali au câte o cruce albă, pe când cel din spate încorporează un vitraliu asemănător intrării. De jur împrejur, la temelie, este presărată marmură spartă. Nici urmă de vreo bordură. Totul, sub un acoperiş arămiu.
Cât despre inscripțiile mausoleului, alături de numele familiei, scris cu majuscule de culoarea bronzului, este inserat și un verset din Biblie: „Crede în Domnul Iisus și vei fi mântuit, tu și casa ta!” (Faptele Apostolilor, 16:31).
Construcția este relativ recentă, fiind finalizată în vara anului trecut, potrivit angajaților cimitirului. Din această cauză, albul neîntinat al cavoului se poate distinge cu ușurință de celelalte monumente funerare, pătate de trecerea timpului și lipsa lucrărilor de întreținere.
Majoritatea construcțiilor funerare se află într-o avansată stare de degradare, fie deja acoperite de vegetație, fie ascunse sub prelate impermeabile într-o ultimă încercare de a le conserva.
Construcția a fost aprobată în februarie 2020 de Primăria Generală a Capitalei, în timpul mandatului Gabrielei Firea, potrivit unui răspuns furnizat de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane la solicitarea reporterilor Buletin de București.
În 2021, au fost publicate primele fotografii cu fundația cavoului. Ulterior, în presă a apărut informația potrivit căreia mausoleul ar avea 14 locuri.
Reporterii Buletin de București au încercat să-l contacteze în repetate rânduri pe fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, pentru a afla mai multe detalii despre cum a reușit să între în posesia locului de vechi dar și cu privire la investiția în cavoul familiei sale, însă fără rezultat.
Chichițele legislative din „cimitirul VIP“
Locurile de înmormântare pot fi concesionate atât pe o durată limitată (7 sau 25 ani), cât și pe termen nelimitat (locuri de veci), în baza unor taxe ce diferă în funcție de categoria cimitirului.
Atât locurile concesionate pe 25 ani, cât și cele de veci se pot transmite doar prin donație sau moștenire. Prin urmare, conform legii, locurile de veci din cimitirele publice nu pot fi vândute, ci doar concesionate, Statul Român având în permanență calitatea de concedent.
Totuși, persoanele care își doresc cu înverșunare un loc de veci alături de personalități celebre precum Mihai Eminescu sau Henri Coandă au găsit o „portiță de scăpare” – donația la notar. Problema pieței negre a locurilor de veci este cunoscută de ani de zile. Încă din 2009, Directorul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane de la acea vreme, Bogdan Tănase, declara pentru HotNews:
“Cei care au în concesiune un loc de veci, îl donează contracost, fiindcă oficial nu se poate vinde. Noi cunoaștem aceste lucruri, dar nu avem ce face deoarece, conform Codului Civil omul își poate dona dreptul de folosință. Ca asta se face pe niște sume imense, nu avem ce face (…)
Bogdan Peter Tănase, Directorul ACCU în 2009
Printr-o astfel de donație a reușit și Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5, să își îngroape rudele în cripta generalului Lahovary, realizată de celebrul arhitect Ion Mincu.
„Cronologia furtului”, reconstituită de Adevărul:
- 9 iulie 2003 -Nicolae Cristea cere în scris Administraţiei Cimitirelor, condusă de Radu Dumitru, să-i fie concesionat cavoul familiei Lahovary, ,,întrucât este unic moştenitor al Elenei Ioana Roznoveanu” (unica moştenitoare a generalului Iacob Lahovary, care, la 16 iunie 1950, a primit în concesiune mormintele familiei în baza unei hotărâri judecătoreşti).
- În aceeași zi, deşi nu ataşează cererii sale niciun document care să ateste că ar avea vreo legătură cu familia generalului Lahovary, şeful ADP sector 5 primeşte mausoleul.
- La 17 iulie 2008, Cristea îi donează locurile de veci lui Sorin Niculae, vărul lui Marian Vanghelie.
Nici până în 2024, nu s-a găsit o soluție privind lacunele legislative care permit îngroparea morților „oriunde și oricum”, potrivit unui răspuns postat de pagina oficială a cimitirului în urmă cu două săptămâni.
Locurile de înhumare pe șapte ani, cât și cele concesionate pe 25 ani, se pot transforma la cerere în locuri de veci.
Cimitirul Bellu, considerat muzeu în aer liber și inclus, totodată, pe lista monumentelor istorice, este singurul cimitir din Capitală încadrat în categoria I. Anul acesta, taxele pentru concesionarea unui loc de 3 metri pătrați sunt cuprinse între 27 și 378 lei, în funcție de perioada concesionării, iar tariful anual pentru întreținerea acestuia este de 200 lei, conform site-ului Administrației Cimitirelor.
CITEȘTE ȘI:
