Anul acesta, primarul Capitalei a anunțat că vrea să închidă „robinetul risipei” la instituțiile de cultură din București. Prin urmare, teatrelor le-a fost alocat un buget mai mic față de anii trecuți. De fapt, robinetul a început să se închidă de anul trecut, când au fost mai puțin bani chiar și decât în 2019, iar managerii au trebuit să se descurce. Și cum salariile au crescut în 2021 față de acum doi ani cu aproximativ 20% la toate teatrele, tăieri de costuri au fost la cheltuieli materiale. Chiar și de 64%.

Mai puțini bani pentru teatre, în mandatul lui Nicușor Dan

Cu excepția Teatrului Nottara și a Teatrului Constantin Tănase, toate instituțiile de cultură subordonate PMB au avut anul trecut venituri mai mici decât în timpul mandatului Gabrielei Firea, în 2019. Cea mai mare scădere a bugetului a avut loc la Teatrul Ion Creangă, care a pierdut peste trei milioane de lei din venituri. Teatrul Metropolis și Teatrul Țăndărică au ieșit și ele pe minus cu mai mult de două milioane de lei.

Cea mai mare parte din veniturile teatrelor din București sunt subvenții date de Primăria Capitalei. Decizia lui Nicușor Dan de a micșora sumele alocate instituțiilor de cultură le-a obligat pe acestea să scadă și cheltuielile. De exemplu, Teatrul Ion Creangă a cheltuit anul trecut cu 3.2 milioane de lei mai puțin, iar Teatrul Metropolis cu 2.4 milioane de lei. Chiar dacă a primit aproximativ aceeași finanțare ca în 2019, Teatrul Notarra a scăzut cheltuielile la aproape jumătate.

În total, în 2021, cheltuielile instituțiilor de cultură din subordinea PMB au scăzut cu aproximativ 18 de milioane de lei față de 2019, ultimul an întreg de mandat al Gabrielei Firea.

Teatrul de Comedie și Teatrul Țăndărică, cele mai mari venituri proprii în 2021

Pe lângă subvențiile primite de la Primărie, teatrele au și venituri proprii din care pot să acopere o parte din cheltuieli. Pandemia nu a fost, însă, de mare ajutor așa că 2021 nu a fost un an cu încasări remarcabile.

Anul trecut, Teatrul de Comedie și Teatrul Țăndărică au înregistrat cele mai ridicate venituri proprii dintre toate instituțiile de cultură subordonate Primăriei București (PMB): între 650 și 680 de mii de lei. 

Alte două teatre din Capitală au câștigat peste 400 de mii de lei în 2021: Teatrul Metropolis, ale cărui venituri proprii se apropie de jumătate de milion de lei, și Teatrul Odeon, cu 440 de mii de lei. La capătul opus se află Teatrul Stela Popescu, care a obținut anul trecut doar 85 de mii de lei.

Venituri totale = venituri proprii realizate prin prestarea de servicii + subvenții de la primărie/alte instituții + donații (dacă e cazul)

Dacă luăm în considerare cât la sută din venituri au fost proprii și cât au fost subvenții, Teatrul Țăndărică și Teatrul Metropolis au adus cele mai mari contribuții, cu peste 6% din total.

Cu alte cuvinte, în timp ce Nicușor Dan a alocat pentru Teatrul Metropolis 7.6 milioane de lei, conducerea instituției a reușit să mai câștige, pe lângă, alte 490 de mii de lei, ceea ce înseamnă 6% din veniturile totale.

Teatrul Mic, Teatrul Stela Popescu și Teatrul Evreiesc au avut cele mai mici procentaje, sub 1.75%. Teatrul Evreiesc, de exemplu, a avut venituri totale de 11 milioane de lei, însă veniturile proprii sunt de doar 160 de mii de lei, adică 1.43%.

Cheltuieli salariale mai mari cu 14 milioane de lei în 2021

Chiar dacă bugetele alocate teatrelor de Nicușor Dan au fost mai mici decât cele din administrația anterioară, cheltuielile salariale au crescut de la 85 de milioane de lei, în 2019, la 99 de milioane, în 2021. Dintre toate instituțiile, Teatrul de Revistă Constantin Tănase are cea mai mare creștere a cheltuielilor cu salariile, 2.7 milioane de lei.

La capătul opus se află Teatru de Comedie, care în 2021 a cheltuit doar 72 de mii de lei mai mult pe salarii față de 2019.

Această categorie de cheltuieli nu reflectă, însă, toți banii care se duc pe prestațiile actorilor. Unele dintre teatrele subordonate Primăriei Capitale funcționează în regim de teatru de proiecte, ceea ce înseamnă că instituția lucrează cu actorii în regim de colaborare. Cheltuielile acestea intră într-o altă categorie de buget.

Teatrul Metropolis, cheltuieli cu materiale și prestări servicii duble față de celelalte teatre

Dintre toate teatrele din Capitală, Metropolis a cheltuit cei mai mulți bani în 2021 pe materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional: 2.2 milioane de lei. Următoarele două instituții din topul cheltuielilor la această categorie sunt Teatrul Țăndărică și Teatrul de Comedie, ambele la o diferență de aproximativ un milion de lei.

Printre cheltuielile care sunt incluse în categoria „Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional” se numără, printre altele, și recuzita achiziționată pentru fiecare spectacol. Conform platformei de licitație publică SEAP, în 2021 Teatrul Metropolis a cheltuit mii de lei pe astfel de decoruri. De exemplu, la finalul anului conducerea a cumpărat o masă de lemn vintage la 1.500 RON, o carafă Art Nouveau de cristal la 860 RON și două scaune de epocă tapițate la 2.040 RON bucata.

Teatrul Metropolis, în schimb, funcționează în regim de teatru de proiecte. Așadar, contractele de prestări servicii ale actorilor se încadrează la această categorie de cheltuieli, motiv care ar putea explica diferența mare față de celelalte teatre.

Teatrul Ion Creangă, cei mai mulți bani cheltuiți pe chirii

Anul trecut, Teatrul Ion Creangă a fost instituția de cultură care a dat cei mai mulți bani pe chirii, un milion de lei. Conform unor informații oficiale obținute anul trecut, Teatrul Ion Creangă plătește chirii pentru patru imobile: unul este sediu administrativ, altul este sală de spectacole, iar celelalte două sunt depozite.

Pentru sediul de 700 mp de pe strada Gral Constantin Budișteanu, cu un teren aferent de 401 mp, Teatrul Ion Creangă a achitat lunar 5.500 euro. Sala Mică de spectacole de pe strada Biserica Amzei, de 404 mp, a costat 3.840 euro pe lună. Depozitele, unul de 740 mp și altul de 850 mp, valorează 4.165, respectiv 3.034 euro lunar.

Conform raportului de activitate din 2021, Teatrul Ion Creangă nu și-a putut desfășura activitatea în sediul pe care îl deține în Piața Amzei din cauza faptului că lucrările de reabilitate, demarate în 2015, nu au fost finalizate.

Și Teatrul Mic a cheltuit, comparativ cu celelalte instituții, o sumă considerabilă pe chirii în 2021: 787 de mii de lei. Anul trecut, conducerea ne-a transmis că teatrul se află într-o situație specială: sediile din str. Ctin Mille 14-16 și cel din Bd.Carol nr.21 (Teatrul Foarte Mic) sunt încadrate în clasă de risc seismic I, iar sediul din str. Lipscani nr.26 este o clădire fără utilități și neamenajată pentru a asigura activitatea instituției.

Teatrul de Revistă Constantin Tănase și Teatrul Odeon nu au cheltuit niciun ban pe chirie în 2021.

Performanța teatrelor, afectată de scăderea bugetului alocat de Nicușor Dan

Managerii instituțiilor culturale subordonate Primăriei Capitale au atras atenția în raporturile de activitate din 2021 asupra faptului că performanța teatrelor a fost afectată de scăderea finanțelor alocate de Nicușor Dan.

De exemplu, conducerea Teatrului Ion Creangă a menționat faptul că „în lipsa fondurilor necesare, proiectele sale de anvergură (festivaluri de teatru), campaniile sociale, dar și unele dintre proiectele cu valențe educaționale au fost sistate”. Și Teatrul Metropolis și Teatrul Masca au evidențiat faptul că diminuarea bugetului reprezintă o amenințare pentru modul de desfășurare a activității lor, deoarece „ele sunt insuficiente pentru realizarea tuturor proiectelor culturale propuse sau pentru acoperirea celorlalte nevoi ale instituției”.

Totodată, conducerea Teatrului de Comedie a scris în raportul de activitate din 2021 faptul că au crecut cheltuielile per beneficiar: „comparând cu 2019, an cu activitate normală, aceasta a crescut cu peste 300%, de la 317 lei la 1034 lei”.

Sursă cover foto: Inquam Photos / George Călin

(Visited 177 times, 1 visits today)